Dorstenia este o planta perena inalta de cel mult 30 cm care creste in regiunile cu clima calda din Caraibe, America Centrala si de Sud. Apare in padurile tropicale, de foioase la altitudini de cel mult 1300 m si in padurile de mangrove. Face parte din familia Moraceae (sau Moracee) si are denumirea stiintifica Dorstenia contrajerva. Popular are mai multe sinonime si anume creasta de cocos, iarba broastei si altele.
Trasaturile specifice ale acestei plante mici sunt: radacina suculenta, putin aromata si dulce, frunzele verzi, plate, florile in nuante verzui cu pedunculi foarte lungi, iar fructele mici adunate intr-o carcasa triunghiulara.
Inca din cele mai vechi timpuri bastinasii sud-americani foloseau radacina plantei in scop curativ. In regiuni precum Veracruz, Oaxaca, Yucatan radacina era un leac impotriva muscaturilor de sarpe, a infectiilor si otravirilor, ea se aplica sub forma de cataplasma. Ceaiul din frunze de dorstenia indulcit cu miere de albine ajuta in cazuri de intoxicatii alimentare, iar decoctul din frunze si radacina asociat si cu alte plante avea rol de antidot in cazul muscaturii de caine turbat si vipera.
Infuzia de radacina administrata pe cale orala este apreciata pentru proprietatile sale antispasmodice si de ameliorare si vindecare a problemele digestive. Este utilizata in afectiunile sistemului digestiv, problemele biliare, in dizenterie, digestie slaba, varsaturi, greata, spasme stomacale, dar si in abcesele si durerile de dinti.
Decoctul de radacina are proprietati antihemoragice, de aceea in unele regiuni (in Oaxaca) se administreaza oral in tratamentul sangerarilor vaginale si menstruale. De asemenea, dorstensia se foloseste pentru vindecarea ranilor, a furuncurilor, reumatismului, ca stimulent al transpiratiei si tonifiant. Infuzia din frunzele plantei ajuta in calmarea tusei, in stimularea poftei de mancare, dar si in vindecarea ulcerului si a diabetului zaharat.
