Strugurii-ursului se prezinta ca un arbust tarator de talie mica, ale carui ramuri ajung la lungimea de 1 m si care se numeste astfel datorita faptului ca ursii mananca cu mare placere fructele sale. Planta face parte din familia Ericaceae (sau Ericacee) si are denumirea stiintifica de Arctostaphylos uva-ursi.
De asemenea, numele vine de la cuvintele grecesti Arktos (care inseamna urs) si staphyle (care se traduce struguri). Este originara din Europa, iar in popor este cunoscuta sub numele de boabele-lupului. Creste mai ales in padurile de foioase si de pin, in zonele deschise cu sol nisipos sau in apropierea stancilor.
Arbustul are frunzele de culoare verde-inchisa, cu suprafata pielosa si lucioasa, late de 4,9 mm si lungi de 1,2-2,6 cm, cu varful bont si rotunjit. Florile sunt lungi de 5-6 mm, au perisori scurti si sunt de culoare roz. De obicei planta infloreste din luna mai pana in iunie, iar fructele ei de culoare rosie se coc din iunie pana in septembrie.
De la strugurii-ursului se recolteaza in scop medicinal doar frunzele. Acestea sunt uscate intr-un loc bine aerisit si curat. Frunzele uscate se pastreaza in pungi de hartie intr-un loc ferit de umiditate.
In medicina naturista frunzele plantei sunt apreciate pentru elementele lor constituente si pentru proprietatile lor active. Acestea contin taninuri, acid galic, acid elagic, acid formic, ulei esential, hidrochinona, etc. Datorita proprietatilor ei antiseptice planta este folosita mai ales in afectiunile cailor urinare, sau in infectiile urinare, in nefrite, uretrite, dar si in boli cu transmitere sexuala, in gonoree.
De asemenea, planta este un bun remediu in cazurile cresterii in volum a prostatei, in cistite sau in inflamarea zonei rectale. Frunzele plantei au efect dezinfectant si diuretic, ajuta in tratamentul afectiunilor tractului urinar, in eliminarea pietrelor la rinichi si ale vezicii urinare. Dozele administrate trebuie stabilite de medicii specialisti deoarece daca sunt prea mari pot da greata, diaree, varsaturi si alte efecte negative.
Decoctul din strugurii-ursului se realizeaza astfel: se adauga 5 g frunze la 100 ml apa, se fierb timp de 15-25 minute, apoi se strecoara, iar lichidul se pastreaza in sticle inchise ermetic in loc racoros.
Infuzia din strugurii-ursului se obtine astfel: se pune o lingura de frunze in 1/4 l apa fierbinte si se lasa la infuzat timp de 15 minute.
