Sanisoara sau Sanicula europaea este o planta care apartine de familia Apiaceae. Este cunoscuta si cu numele popular de cinci-foi, buruiana-de-dambla sau sarponel si creste in Europa, Africa si Asia.
Aceasta planta perena erbacee creste la poalele muntilor sau pe culmile acestora (la altitudini de pana la 1700 m), in zone de deal si la marginea padurilor, in general in locuri umbrite sau semiumbrite si poate avea tulpina inalta de pana la 60 cm. Radacina este de forma unui rizom fibros din care la baza tulpinei se dezvolta frunzele palmat-compuse, lung petiolate distribuite sub forma unei rozete, de culoare verde-inchis si teci putin rosiatice.
Partea superioara a tulpinei este de multe ori lipsita de frunze, florile sunt mici grupate in inflorescente umbelate, iar coloritul lor este alb sau roz. Fructele sunt de forma unor achene ovoidale si acoperite cu mici perisori.
Frunzele au gust amar si miros puternic. Partea aeriana si frunzele de sanisoara se recolteaza primavara sau pana cel tarziu la jumatatea verii si se pun la uscat in strat subtire, in locuri uscate si bine aerisite, ferite de razele puternice ale soarelui.
Ca planta medicinala este folosita inca din cele mai vechi timpuri mai ales in medicina traditionala. Astazi sanisoara este utilizata numai in homeopatie sub forma unor preparate medicinale diferite.
Datorita elementelor active din compozitia frunzelor ei (ulei volatil, rezine, acid cafeic, substante saponizide de tipul saniculei, tanoizi, siringina, lipide, acid clorogenic), planta este apreciata mai ales pentru proprietatile sale vindecatoare, antiinflamatoare, decongestionante, antihemoragice, astringente si expectorante.
Frunzele se folosesc proaspete, se aplica local sub forma de cataplasme sau fierte sub forma de decoct (in gargare) si ajuta in tratamentul gingivitei, contuziilor, iritatiilor pielii, arsurilor usoare, hematoamelor, ranilor cavitatii bucale, hemoroizilor.
Pentru uz intern infuzia din frunze de sanisoara si pulberea din planta tinuta in cantitate mica sub limba este un bun remediu contra diareei, afectiunilor tractului urinar, inflamatiilor intestinale si ale mucoasei bucale, durerilor de stomac si nevralgiilor, dischineziei biliare, astmului, tusei, faringitei, parazitilor intestinali si hemoragiei interne mai putin grave. In Evul Mediu frunzele de sanisoara erau folosite pentru vindecarea ranilor.
