Sindromul premenstrual este un termen medical care cuprinde un asamblu de tulburari psihice, fizice si comportamentale in perioada care precede menstruatia.
Ciclul menstrual reprezinta perioada de timp in care in organismul femeii au loc o serie de fenomene fiziologice si hormonale care fac posibila eliberarea unui ovul de catre ovar, fecundatia si nidatia embrionului in uter.
Sindromul premenstrual afecteaza intre 25-70% din femei, formele de manifestare fiind foarte diferite, intensitatea lor fiind mai mult sau mai putin intensa. In cazul unora, sindromul premenstrual poate afecta profund viata sociala, familiala sau profesionala.
Simptomele sindromului premenstrual
Acestea debuteaza, de obicei, in a doua parte a ciclului menstrual, fie in momentul ovulatiei, fie imediat dupa (intre 7-14 zile inainte de menstruatie) si dispare in momentul declansarii menstruatiei.
Simptomele cele mai frecvente sunt:
- Cresterea brusca si temporara in greutate ca urmare a retentiei de catre tesuturi a lichidelor
- Edem al pleoapelor, al gleznelor, etc
- Sensibilitate si senzatie de durere a sanilor
- Senzatie de balonare a abdomenului, insotita de crampe abdominale
- Dureri in partea inferioara al abdomenului
- Acnee
- Dureri al articulatiilor, precum si a spatelui, a coloanei cervicale, etc.
- Dureri de cap, migrene
- Oboseala
- Ameteli si tulburari de vedere
- Transpiratii si frisoane fara o cauza evidenta
- Usoara dispnee
- Tensiune nervoasa care determina rigiditate muschilor
- Stari de stangacie, senzatia ca „nimic nu iese cum trebuie”
- Modificari de stare, iritabilitate, stari depresive, crize de plans, anxietate excesiva, etc.
Cauzele care determina aceasta stare nu sunt pe deplin cunoscute. Inca comunitatea medicala nu cunoaste pe deplin mecanismul si originea sindromului premenstrual, unii punand la indoiala chiar existenta acestui sindrom.
Insa avand in vedere perioada in care se instaleaza sindromul premenstrual, se presupune o legatura directa intre transformarile hormonale din a doua perioada a ciclului menstrual si simptomele sindromului premenstrual. Se pare ca sindromul se datoreaza unei supraexcitari al unor neurotransmitatori cerebrali ca urmare a fluctuatiilor hormonale ciclice din organismul femei.
Se pare ca responsabila ar fi endorfina, o substanta produsa de celulele nervoase ale sistemului nervos central. Aceasta substanta are propietati asemanatoare morfinei, avand propietati analgezice. Variatia cantitatii de endorfina eliberata in creier cu atingerea valorii maxime in perioada premergatoare menstruatiei ar explica stariile fizice si psihologice prin care trece femeia.
Ca factori secundari, care amplifica fenomenul, amintim: probleme profesionale sau familiale care determina accentuarea starii de nervozitate si inducerea unei stari de stres exagerat.
Diagnosticarea se face in urma unei simple consultatii la medicul de familie. Insa daca anumite simptome sunt puternice sau nu dispar este obligatoriu a se consulta medicul ginecolog. Acesta, pe baza discutiei, a consultului si eventualelor analize va stabili daca este vorba doar de sindromul menstrual sau avem de a face cu anumite infectii, fibroane, chisturi, etc care pot declansa simptome asemanatoare sindromului premenstrual.
Din punct de vedere al tratamentului, situatia este oarecum neobisnuita. Daca simptomele nu sunt persistente sau nu genereaza dureri mari sau persistente, tratamentul va fi la latitudinea fiecarei femei.
Nu exista tratament in adevaratul sens al cuvantului pentru sindromul premenstrual. Insa respectarea normelor de igiena, o alimentatie sanatoasa, exercitiile fizice efectuate cu regularitate, pot ameliora majoritatea simptomelor.
Insa daca durerile sunt mari sau chiar insuportabile se va urma un tratament, pe baza de estro-progestative, insotite de medicamente venotonice.
In cazul in care simptomele psihice sunt cele mai apasatoare se vor prescrie anxiolitice.
Oricare ar fi situatia sau simptomele este deosebit de important a se evita automedicamentatia. Un simptom care aparent pare a fi a sindromului premenstrual poate fi de fapt un semn al unei boli mai grave.
