Melena este numele unei afecțiuni prin care hemoragiile digestive superioare se exteriorizează prin scaun. Ea poate însoți hematemeza și se poate datora unei hemoragii din partea superioară a tractului digestiv. În cazul melenei, scaunul este lucios, negru ca păcura, păstos, moale și aderă la vasul în care se găsește.
Scaunul cu caracter de melenă apare și din cauza sângelui înghițit accidental și în cantitate semnificativă. Astfel de situații sunt: hemoptizia, gingivoragiile și epistaxisul.
În cazul în care un bolnav este suspectat de melena va face câteva teste clinice și analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului. În primul rând medical va realiza anamneza, va nota simptomele și semnele afecțiunii. Astfel se vor exclude anumite boli grave: ulcer gastric, cancer gastric, ulcer duodenal, tumori, gastropatie hemoragică, boli hemoragice, ulcerații intestinale și altele.
Medicul va stabili dacă există semne de hemoragie internă, sete excesivă, deshidratare, tahicardie, hipotensiune. Analiza materiilor fecale și identificarea sângelui din scaun este un alt criteriu de diagnosticare pentru cazurile de melena. Desigur o astfel de analiză nu ajută prea mult în cazul în care pacientul a înghițit sângele accidental și în cantitate mare sau datorită unei alimentații bogate în ficat, produse alimentare cu sânge cum sunt caltaboșii sau sîngeretele.
Prin fibroscopie epigastrică se poate determina cauzele sângerării, se poate pune un diagnostic și astfel se poate urma un tratament corespunzător. Pentru melena se poate face angiografie, explorare cu capsula endoscopică, explorare radiologică cu bariu la nivelul duodenului, stomacului și esofagului,
Melena este o urgență medicală, la apariția ei trebuie de mers imediat la medic pentru punerea unui diagnostic. Îngrijirea bolnavului cu hemoragii se face întotdeauna pe baza tratamentului prescris de un medic. Trebuie stabilită cauza hemoragiei, de unde provine sângele din scaun, hemostaza (care poate fi provizorie, spontană sau definitivă), este necesară compensarea pierderilor de sânge și prevenirea complicațiilor.
Se va face tot posibilul pentru recuperarea organismului și restabilirea stării de sănătate. Scaunul cu sânge poate să apară în diferite boli grave: tumori benigne ale rectului, dizenterie, tumori maligne ale colonului, ruperea varicelor esofagiene, gastrita hemoragică, hernia hietală, duodenita erozivă, cancer esofagian, diverticul Meckel, diverticuloză colică, hemoragii pe anumite porțiuni ale tubului digestiv.
Întotdeauna scaunul care prezintă cantități mari de sânge (ca la melenă) va avea un aspect macroscopic modificat. În cazul unor hemoragii mici se aplică metode chimice din care cele mai utilizate sunt: reacția Gregerson, Adler, Weber și altele.
Astfel de de hemoragii mai mici de la nivelul tubului digestiv pot avea o importanță patologică mare. Reacția Gregerson poate ajuta în diagnosticarea cancerului gastric care sângerează continuu, ulcerului gastric, bolilor cu hemoragii oculte, permite diferențierea scaunului negru de scaunul de melena. Acest reactiv se prepară din opt părți peroxid de bariu și o parte benzidină.
Se ia o cantitate mica din amestec și se dizolvă în 4 ml acid acetic 50%. Pe o lamelă de sticlă curată se pune o cantitate foarte mica de materii facale (cam cât un bob de porumb), apoi se pune sticla pe fondul alb al unei coli de hârtie. Peste materiile fecale se pun câteva picături din soluția preparată și se amestecă. Dacă apare o colorație albastră, aceasta indică o cantitate de sânge în materiile fecale.
Pentru examenul microscopic al materiilor fecale se folosește un preparat negativ (pe o lamelă de sticlă se pune o cantitate mica de materii fecale amestecată cu o picătură de ser fiziologic, apoi se acoperă cu o lamelă și se apasă cu degetul), unul colorat cu reactiv Lugol (soluția Lugol va înlocui serul fiziologic) și unul colorat cu Sudan III.
Acest examen microscopic se face cu material proaspăt recoltat, din mijlocul bolului fecal, imediat după defecare. Pacientul trebuie să aibă cu trei zile înainte de examinare un regim lacto-vegetativ, fără alimente care să conțină sânge.
