Plasturele terapeutic – cine l-a inventat si de cate tipuri este?

Multa vreme, leucoplastul, inventat in 1882, de catre farmacistul german Paul Carl Beiersdorf, s-a dovedit a fi o banda adeziva buna, pentru uz medical. De altfel, societatea pe care farmacistul a infiintat-o, in Hamburg – “Beiersdorf AG” – a produs, in mari cantitati, pana la aparitia plasturelui, o astfel de “banda neteda de fixat” (cum a fost denumit produsul, in patentul obtinut). Se lipea cu rasini, ceea ce provoca, adesea, alergii, de aceea s-a gasit o alta solutie, a impregnarii panzei cu cauciuc, numai ca un asemenea material nu avea aderenta pe pielea umana.

Urmasul lui Beiersdorf, Oscar Troplowitz, a amestecat cauciucul cu oxid de zinc, obtinand, in 1921, un leucoplast imbunatatit, care s-a bucurat de un deosebit succes. In anul urmator, produsul a fost combinat cu un strat de tifon, rezultand plasturele, care, si astazi, se foloseste pentru ranile mici (impiedicand infectarea pielii si favorizand cicatrizarea), la fixarea compreselor, a pansamentelor, a cateterelor etc.

Oscar Troplowitz este cunoscut, in prezent, in lumea intreaga, nu numai pentru ca este inventatorul leucoplastului si al plasturelui, dar si al celebrei creme Nivea, precum si al unui produs cosmetic pentru ingrijirea buzelor, sub forma unui tub rotativ (similar rujurilor) – Labello – comercializat, sub aceasta denumire, fara intrerupere, incepand cu 1909.

Plasturele poate fi transparent, alb, de culoarea pielii (cu variante inclusiv pentru pielea inchisa la culoare), este hipoalergenic, extensibil, lasa sa treaca razele X, precum si aerul, astfel incat pielea sa poata respira. Un astfel de produs, obligatoriu, trebuie sa faca parte din trusa de prim ajutor.

Tipuri de plasturi

• Forma comuna a plasturelui este cea a unui mic pansament uscat, aplicat pe piele cu ajutorul adezivului incorporat pe partea inferioara.
• Exista si plasturi umezi, imbibati cu diverse substante – extracte de plante, substante de sinteza sau dezinfectanti – care se utilizeaza in functie de natura ranii care trebuie acoperita.
• Plasturele contraceptiv (cu estrogeni), un plasture transdermic, este unul dintre cele mai controversate produse, desi a fost aprobat pentru comercializare, incepand cu Statele Unite ale Americii, inca din anul 2002 si, la nivel mondial, milioane de femei il folosesc in locul pilulei contraceptive. Se schimba saptamanal, este rezistent la apa si are o eficienta de peste 99%. Unii specialisti considera, insa, ca un astfel de plasture creste riscul aparitiei cheagurilor de sange si a accidentelor vasculare. Mai mult, plasturele contraceptiv nu trebuie folosit de catre femeile care sufera de hipertensiune arteriala, de diabet, de boli hepatice sau care au suferit accidente vasculare.
• Plasturele antiherpetic combate, cu succes, herpesurile (inflamatie a pielii, care apare, mai ales, in jurul gurii si a nasului, manifestata prin mici basici, pline cu lichid), putand fi aplicat in timpul noptii (la nevoie, si ziua) si care are rolul de a grabi vindecarea, dar si de a preveni amplificarea infectarii.
  
• Plasturele anti-reumatism/dureri articulare este realizat pe baza de extracte naturale (din Branca ursului, samburi de piersica, rasini etc.), dupa retete traditionale, ajutand la calmarea durerilor provocate de entorse, luxatii, reumatism, stimuland echilibrarea fluxului energetic al organismului, precum si  absorbtia mineralelor necesare. Plasturii din aceasta categorie pot fi de culoare rosie, ceea ce inseamna ca « incalzesc » zona in care sunt aplicati – fiind recomandati pentru articulatii, dureri de spate, muschi – si plasturi albastri (care « racesc »), acestia fiind indicati in situatii de entorse, contuzii, luxatii.
• Plasturele contra bolii Parkinson se foloseste ca adjuvant in tratamentul acestei boli, continand o substanta cu efect similar cu al dopaminei. Se elibereaza pe baza de reteta.
• Plasturele cu prometax (rivastigmina) este indicat in cazul celor cu forme usoare sau moderate de Alzheimer, boala care afecteaza capacitatea intelectuala, memoria si comportamentul celor suferinzi. Substanta continuta are rolul de a bloca enzimele care determina descompunerea unui neurotransmitator esential pentru activitatea cerebrala – acetilcolina. Se administreaza numai la recomandarea medicului.
• Plasturele cu nitroglicerina este de ajutor pentru bolnavii de cardiopatie ischemica (se foloseste numai cu recomandarea medicului).
• Plasturele anti-fumat, pe baza de menta, ginseng si o mica doza de nicotina, are rolul de a inhiba nevoia de fumat, in cazul celor care vor sa se lase de acest obicei, sau in situatiile in care fumatul este interzis, pentru a se evita starea de agitatie provocata de lipsa de nicotina. Acest plasture are si rolul de a tonifia organismul.
• Plasturele detoxifiant, cu extracte naturiste, valorificand traditia terapeutica asiatica, are efecte benefice asupra sanatatii, ajutand la inlaturarea toxinelor si la reechilibrarea organismului. Plasturii se aplica pe talpi, in timpul somnului, in cure de o luna – o luna si jumatate, de patru ori pe an.
• Plasturele contra raului de masina, de avion, contra raului de mare este un plasture obisnuit, care trebuie lipit peste ombilic sau pe partea interioara a antebratului, la cativa centimetri de incheietura mainii. Chiar daca nimeni nu poate da o explicatie stiintifica pentru acest « truc », cei care l-au folosit spun ca a functionat.
  
• Plasturele-vaccin antigripal este o descoperire de ultima ora a medicilor americani si se estimeaza ca, pana la inceputul anului 2015, folosirea lui se va generaliza. Este conceput cu microace de 0, 6 milimetri, care, in momentul in care plasturele este lipit pe piele, patrund in tesutul de suprafata si se dizolva, dupa care plasturele va fi aruncat, ceea ce inseamna eliminarea totala a riscului de contaminare cu diverse boli, risc care exista in cazul vaccinarii traditionale. Cercetarile au in vedere conceperea unor plasturi si pentru administrarea altor medicamente, in plus fata de cele care exista deja pe piata.
• In anul 2010, cativa cercetatori americani, de la Universitatea Rochester, au anuntat punerea la punct a unui plasture “inteligent”, a carui culoare se schimba in functie de tipul de bacterie prezenta in rana, alertandu-l, astfel, pe bolnav, care va cere ajutorul medicului. Mai mult, se spera ca, in viitorul apropiat, pansamentul va putea fi scanat si, prin intermediul unui program pe calculator, prin internet, rezultatul va ajunge la medicul curant, care va decide tratamentul cel mai potrivit.