Vezi ce se întâmplă cu organismul tău în timpul somnului

Somnul reprezinta o stare fiziologica, ce se repeta in mod ciclic si care conform studiilor de laborator pe animale este esenta vietii. In timpul somnului se suprima temporar constienta, se opreste partial sensibilitatea si se incetinesc functiile organice mai exact ritmul cardiac si respirator scade, temperatura scade cu 0,5 grade Celsius, functiile secretorii scad lasand loc relaxarii musculare.

Desi nu se cunoaste exact de ce somnul reprezinta esenta vietii, experientele din laborator pe diferite clase de animale au demonstrat acest lucru. Intr-un mod tragic, animalele in laborator private de somn au murit. In ceea ce priveste omul, statisticile arata ca rata mortalitatii este mai mare la persoanele care dorm sub 6 ore si mai mica la persoanele care dorm intre 7 si 8 ore. In mod curios persoanele care au un somn prelungit de peste 9 ore, au aceiasi rata a mortalitatii cu persoanele care dorm sub 6 ore.

Aidoma unui computer, creierul uman are nevoie de o perioada de repaus, pe care genetic a setat-o la 7–8 ore. Pe cat de dezordonata pare fiinta umana, pe atat de exacta este functionarea creierului uman. Creierul uman foloseste date exacte de functionare, de la care nu face rabat si orice exces sau surplus este taxat in perioada sa de functionare. Desi nu isi pot explica de ce somnul este esenta vietii, cercetatorii afirma acest lucru bazandu-se atat pe rata de mortalitate a oamenilor cu un somn dezechilibrat, cat si pe experientele executate in laborator.

Fazele somnului sunt exacte, niciodata somnul nu urmeaza o alta ordine decat cea predefinita. Fiecare etapa a somnului are rolul sau, fiecare intrerupere a unei anumite etape are repercursiunile sale.

Fazele somnului sunt dupa cum urmeaza:

1. Faza unu: ocupa doar 5% din somnul propriu-zis si este reprezentata de starea de alunecare in somn, acum apare cel mai adesea cascatul. Globii oculari se misca din ce in ce mai incet, iar activitatea musculara incetineste. In aceasta etapa persoanele se trezesc la cel mai mic zgomot, unii prezentand contractii musculare bruste, asemanatoare celor din sperietura.
2. Faza doi: ocupa 44 – 55% din perioada de somn. Miscarea globilor oculari se opreste, undele cerebrale devin mai lente crescand ocazional brusc (fusuri de somn).
3. Faza trei si patru: denumita si faza de somn profund, cand undele cerebrale sunt lente, cu usoare cresteri ocazionale. Pe parcursul acestor faze nu se inregistreaza miscarea globilor oculari sau activitate musculara. In aceasta perioada este foarte greu ca o persoana sa fie trezita, insa daca se intampla, persoana in cauza nu se poate adapta imediat la noua stare, prezentand o stare de dezorientare care poate ajunge la cateva minute.
4. REM: sau rapid eye movement ocupa 20 – 25% din perioada de somn. Aceasta etapa se repeta ciclic, prima faza REM putand dura 10 minute, iar urmatoarele crescand in timp chiar pana la o ora. Bataile inimii se accelereaza, respiratia este putin perceptibila, ochii se misca rapid, muschii sunt relaxati, iar undele cerebrale sunt asemanatoare cu cele din timpul mersului. In aceasta faza apar visele, o metoda de relaxare a creierului, o metoda de rezolvare a problemelor din timpul zilei intr-un mod relaxant sau nu, depinzand de starea de tensiune acumulata.

Esenta vietii nu este reprezentata insa numai de somn, cat si de vise, fara ca acest lucru sa aiba vreo explicatie stiintifica. Visul este definit ca o stare de inconstienta ce consta intr-o succesiune de evenimente, ce ii par persoanei care viseaza cat se poate de reale. Evenimentele din vis sunt cele mai adesea ireale si nu pot fi controlate de cel care le traieste.

S-a demonstrat ca omul viseaza 6 ani din viata, ceea ce reprezinta circa 2 ore pe noapte. O ramura a psihologiei a incercat sa determine, factorii responsabili de generarea visului, insa fara prea multe rezultate. De asemenea exista si visul lucid; in cadrul unui asemenea vis, persoana in cauza stie ca viseaza, isi doreste sa o faca si isi construieste propriile scenarii si decoruri.

Intr-un astfel de vis evenimentele sunt aproape de realitate, la fel ca si detaliile ce alcatuiesc cadrul visului. Insa esenta vietii este data de visul necontrolat, visul care nu are nimic de-a face cu realitatea, ale carui decoruri sunt in general neclare si adesea imposibil de regasit in viata de zi cu zi.

Tulburarile de somn isi au si ele locul lor binedefinit, avand in vederea ca somnul este esenta vietii, tulburarile de somn produc disconfort marcant, dar si anumite boli, care din cauza cunostintelor slabe in domeniu, pot provoca probleme majore. De mentionat in acest caz este narcolepsia sau boala somnului, care se manifesta printr-o nevoie acuta de somn in timpul zilei.

Persoanele in cauza adorm adesea fara sa isi dea seama, prezinta adevarate atacuri de somn, care sar peste starea de veghe normala si intra direct in perioada de vis. Evenimentele din vis sunt adesea legate de evenimentele din viata reala care preceda visul si de cele mai multe ori sunt cosmaruri, care ii dau persoanei in cauza o stare de neliniste si disconfort.

Deosebit de interesant este faptul ca medicina din zilele noastre constientizeaza ca somnul este esenta vietii, dar nu isi poate explica de ce. Probabil ca functionarea creierului uman ascunde mult mai multe secrete, care pot incepe chiar de la un lucru elementar cum este somnul sau visul.