Sindromul Tourette este o boală neurorolgică care se manifestă prin mișcări involuntare repetate și sunete vocale – scâncete, mormăituri, țipete – care sunt cunoscute cu numele de ticuri. Acest sindrom este o boală moștenită și poate fi recunoscută ușor prin semnele caracteristice ei și anume: ticuri faciale, intinderea gâtului sau mișcarea bruscă a capului, clipirea ochilor, tendința de a bate din picior, de a-și drege vocea, de a scânci, mormăi, de a țipa, lătra, strănuta sau tuși.
Persoanele afectate de Sindromul Tourette își manifestă stările caracteristice bolii mai ales în situații de stres. Uneori ticurile pot fi combinate cu crize de obsesie, anxietate sau agresivitate. La 40-70% dintre pacienți s-a constatat că apare un deficit de hiperactivitate și de atenție mai ales în timpul manifestării simptomelor, ticurilor caracteristice bolii.
În momentele când sunt liniștite, persoanele afectate de Sindromul Tourette au capacitatea de a-și controla aceste ticuri. Potrivit medicilor, cazurile de Sindrom Tourette sunt ușoare, iar primele simptome ale bolii apar înainte de vârsta de 18 ani.
Sindromul Tourette este o tulburare neuro-psihică care este caracterizată prin ticuri vocale și motorii ce se pot manifesta mai intens sau mai slab. Această boală ereditară a fost descrisă prima dată în anul 1885 la Paris și apare destul de rar, la 0,05% din populația globului. Majoritatea cazurilor apar la copiii cu vârsta de 2-5 ani sau la adolescenții de 13-17 ani. La adulți boala este mai rară, la copii este de 10 ori mai frecventă ca la persoanele trecute de 18 ani.
În ceea ce privește cauza acestui sindrom trebuie spus că este vorba despre o predispoziție genetică, deci dacă boala apare la rudele de gradul I și II crește riscul de manifestare a acestei tulburări neurologice. Specialiștii în domeniul medical spun despre Sindromul Tourette că nu are nici un efect asupra dezvoltării mentale și intelectuale.
Metode de ameliorare a simptomelor bolii
Sindromul Tourette nu se poate vindeca. Este o boală pe care o moștenești, care este prezentă pe tot parcursul vieții și care nu are o evoluție gradată, de la simptome simple care se agravează treptat. Ea pur și simplu se caracterizează prin semne specifice – acele ticuri de care am spus mai sus – dar cu trecerea timpului prin medicamentație se poate observa o ameliorare a stărilor sau simptomelor bolii.
În majoritatea cazurilor simptomele sunt ușoare, însă pot exista și pacienți care utilizează cuvinte nepotrivite în situații de stres, sau au crize mai impresionante: latră, țipă, clipesc rapid din ochi și altele.
În cazuri mai fericite ale acestei boli, pacienții pot să-și controleze ticurile și fără medicamentație. Boala se manifestă în special în momentele de instabilitate emoțională. Cei care nu pot realiza acest lucru, trebuie să ia anumite medicamente prescrise de medic și care îi ajută să își desfășoare activitatea zilnică în mod normal.
Video – Sindrom Tourette:
