Dacă simți o senzație de apăsare în piept sau de apăsare cardiacă poate fi vorba despre angina pectorală. Această senzație este de durere și apare atunci când arterele coronare nu pot transporta suficient sânge în cazul în care sunt solicitate de a face față la emoții puternice sau la efort fizic. Angina pectorală de efort se manifestă prin crize dureroase și este o formă a cardipatiei ischemice.
Din cauza efortului sau a stărilor emoționale puternice se produc astfel de simptome cu sediul retrosternal și țin o perioadă scurtă de timp, de câteva minute. Cauzele anginei pectorale sunt diverse și anume: fibrilația ventriculară, atacul de cord, bolile coronariene, ateroscleroza coronariană, anemia, hipertiroidismul, anemia, valvulopatiile aortice, tahicardiile paroxistice, emoțiile puternice, stresul, fumatul excesiv, sedentarismul, obezitatea.
Măsuri de prim ajutor în caz de angină pectorală:
Dacă o persoană are o criză de angină pectorală trebuie să fie ajutată să stea liniștită până ce simptomele se ameliorează. De regulă ea simte o durere în regiunea centrală a pieptului, iar uneori aceasta iradiază spre maxilar sau brațe. Există cazuri când durerea este simțită în ambele brațe. Durerea este ca o strângere într-o menghină, ca o gheară, ca o arsură sau cu senzație de sufocare.
O primă măsură de ajutor este calmarea victimei, acest lucru o ajută să se liniștească și să scape de durere. Ea va simți o stare de oboseală accentuată, va avea respirația greoaie, se va speria, va deveni anxioasă. Sentimentul de teamă este generat de faptul că va crede că poate să moară, iar anxietatea este produsă și de jena, disconfortul din timpul crizei dureroase. În astfel de situații victima poate să transpire, are palpitații, senzația lipsei de aer, poate elimina gazele din stomac sub formă de râgâială, devine palidă și poate avea o stare de leșin.
Administrarea medicamentelor (ex. cu aerosoli) este un alt mod de a ajuta victima. Aceasta, dacă este sub tratament, va trebui să ia medicamentul recomandat de medicul cardiolog. Dacă criza de angină pectorală este simțită pentru prima dată, victima trebuie liniștită, iar când se simte mai bine este necesar să fie transportată la un medic. În cazuri grave se sună la 112 și se cheamă salvarea. Victima trebuie susținută în timpul crizei și ajutată să se așeze jos (pe un scaun, fotoliu, pat, bancă, etc).
După ce a fost pusă să stea confortabil va trebui încurajată, liniștită, rugată să se calmeze. Administrarea medicamentelor se face de către victimă sau cu ajutorul unei persoane. Foarte important este să nu fie prea mulți oameni în jurul bolnavului pentru că doar așa ea poate să se liniștească și durerea din zona centrală a pieptului să-i treacă. Dacă dimpotrivă victima este mai tare enervată și agitată, criza se poate agrava. Pentru calmarea durerii are nevoie de câteva minute, timp în care trebuie să aibă cât mai multă liniște.
Dacă în momentul administrării medicamentelor apar efecte secundare victima trebuie să meargă la spital. De exemplu în cazul beta-blocantelor poate să apară o stare de rău, iar medicamentele cu nitrați pot da amețeli, slăbiciune, greață, vomă, transpirație, stare de leșin și paloare. În cazul blocantelor canalelor de calciu este posibil să se producă stări de dureri de cap, edem, dispnee, leșin, aritmie, puls lent, constipație și crampe abdominale.
Nitroglicerina este un medicament ce acționează rapid, se administrează sublingual. În general, după ce s-a administrat un comprimat de 0,5 mg de nitroglicerină sub limbă criza trebuie să trează după 1-2 minute. Efectul comprimatului ține o perioadă de jumătate de oră până la o oră. Uneori este nevoie să se ia și al doilea comprimat dacă efectul crizei nu dispare, iar dacă nici acesta nu dă rezultate, bolnavul trebuie dus la spital deoarece poate fi vorba chiar de un infarct miocardic.
Criza de angină pectorală este greu de suportat deoarece creează senzația de lovitură în piept, în centrul toracelui, destul de puternică și deseori simțită și în alte regiuni ale corpului. Un astfel de bolnav nu trebuie să facă efort deoarece uneori crizele apar din această cauză. De asemenea nu este bine nici să duci o viață sedentară, mersul pe jos, plimbările în aer curat sunt recomandate pentru astfel de persoane. Foarte important este ca efortul să fie dozat, iar repaus să se facă mai ales după ce s-a servit masa, timp de o oră.
Dacă bolnavul are crize frecvente trebuie să se odihnească mai mult, somnul trebuie respectat în timpul nopții, iar ziua se doarme câte o oră după amiaza. Mesele trebuie să fie ușoare și nu copioase. Orice persoană care are astfel de crize de angină pectorală trebuie să facă un consult medical și să urmeze un tratament pentru ținerea bolii sub control. La medic se merge întotdeauna când crizele se repetă, sunt prelungite, mai intense, imprevizibile deoarece pot indica un tip de angină instabilă.