Angina – Boala inimii

Este o suferinta a inimii, ea nu primeste oxigen suficient, fie ca arterele coronare (care au rolul sa irige inima cu sange) se blocheza, fie ca inima este prea solicitata si atunci este necesar oxigen mai mult decat in mod obisnuit.

Angina pectorala inseamna ,,senzatie de lovitura in piept”. Durerea incepe in centrul toracelui, in adancime, in stern si radiaza in jur. Durerea este mare, ca si cum o greutate mare ar sta pe piept, ca si cum inima este ,,stransa intr-o menghina”. Uneori durerea se simte in maxilar, abdomen, sau poate sa se confunde cu o indigestie, senzatie de arsura, simptome de slabiciune, anxietate, transpiratii, greturi, ameteli. La aceasta boala – durerea propriu-zisa nu tine mai mult de cinci minute. Ea poate fi confundata cu infractul miocardic (cand criza tine 15 min).

Se cunosc trei tipuri de nagina: angina stabila sau clasica, cea instabila si angina varianta.

Angina stabila (clasica sau de efort) este declansata la efort si in cazul acestei afectiuni se poate stabili activitatea fizica care a decalnsat-o. Angina instabila este o forma mai acuta, apare in mod neasteptat, chiar in repaos, este un semn de alarma, fiind deci ceva grav la inima, crizele devin repetate. Angina variata este mai rar intalnita, consta in spasme ale arterelor coronare si apare mai frecvent la femei. Apare la persoane cu varsta de peste 30 de ani si mai frecvent la cele cu varsta de peste 65 de ani.

Daca boala se agraveaza, poate aparea infarctul miocardic. Boala este cauzata si de cardiopatia ischemica, care se datoreaza ateroscherozei arterelor coronare – vasele se ingusteaza, sau se pot bloca, datorita depunerilor de grasimi, ca niste placi calcificate.

O criza poate fi declansata si datorita unei greutati mari, o masa abudenta (digestia necesita activitatea inimii), emotiile, expunere la frig. Sunt si factori de risc care duc la aparitia bolii: hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, fumatul, stresul, colesterolul ridicat si alte boli ale inimii.

Pentru a depista angina sunt necesare o serie de analize: electrocardiograma (ECG), o proba de efort cu bicicleta speciala, ecografia si scintigrafia, se vizualizeaza afectiunile inimii si ale arterelor. Daca acestea indica o problema se face si o angiografie, pentru a localiza eventualul blocaj la arterele coronare.

Tratamentul cu medicamente poate ameliora aceasta boala, dar mai ales este schimbarea stilului de viata, a alimentatiei. Exista trei clase de medicamente pentru a combate aceasta maladie: nitratii, blocantele beta-adrenergice si blocantele canalelor de calciu. Nitratii produc dilatarea arterelor coronare, si cresc fluxul sanguin (nitroglicerina), dar provoaca cefalee. Blocantele beta-adrenergice reduc ritmul cardiac, scad hipertensiunea arteriala si consumul de oxigen al inimii. Blocantele canalelor de calciu calmeaza spasmele arterelor coronare si chiar scad ritmul cardiac.

Daca tratamentul cu medicamente nu da rezultate, se ia in considerare angioplastia arterelor coronare sau interventia chirurgicala. Prin angioplastie se introduce un cateter care largeste arterele blocate, iar bypass-ul este o interventie chirurgicala prin care se deviaza fluxul sanguin, ocolindu-se zonele blocate ale arterelor coronare (in cazuri severe).

Metodele de ameliorarea a durerilor provocate de angina sunt: medicina ayurvedica, fitoterapia, homeopatia, presopunctura, stilul de viata, medicina psihosomatica, alimentatia si dieta, proba de efort.

• Fitoterapia – dilatarea arterelor coronare, calmarea durerilor inimii, cu ajutorul plantei paducel (un tonic pe termen mai lung in tratamentul bolii), dar la recomandarea naturoterapeutului.
• Homeopatia – medicul homeopat prescrie medicamente pentru ameliorarea crizei de angina cu cactus grandi-florus, Nucxvomica si Arsenicum album.
• Presopunctura – consta in aplicarea unor presiuni usoare, in punctele P6 pericard si Sp6 splina, timp de 1 min., presopunctura pe aceste puncte – se amelioreaza boala.
• Pentru punctul P6 – pentru a diminua durerea se apasa P6 pericard, se apasa in centrul fatei interne a articulatiei pumnului, la o distanta doua latimi de deget de la incheietura mainii, intre cele doua vase ale antebratului, se apasa 1 min de 3-5 ori, se repeta si la bratul celalalt.
• Apasarea punctului splina Sp6 – regleaza tensiunea arteriala. Sp6 se afla la patru latimi de degete, mai sus de glezna piciorului pe fata interna a gambei, langa tibie. Se apasa 1 min apoi se face la fel si la celalalt picior.
• Stilul de viata – angina pectorala se agraveaza in prezenta monoxidului de carbon (toxic), de aceea trebuie evitata poluarea din atmosfera stand in casa in aceste cazuri, trebuie evitat fumul de tigara, alcoolul, trebuie practicata gimnastica aerobica usoara, si sa se evite frigul.
• Medicina psihosomatica – invata pacientii (cu acesta boala) cum sa se relaxeze, evitand emotiile, stresul care au cauzat boala. Tehnici cunoscute sunt: yoga, biofeedback.
• Alimentatia si dieta – trebuie sa contina magneziu in cantitate suficienta, dar este important si un supliment prescris de medic de L-carnitina si coenzima Q10, care amelioreaza metabolismul energetic cardiac (si sunt deficitare la bolnavii de inima) si ameliorarea fluxul sanguin cardiac.
• Proba de efort – efortul fizic trebuie facut corect astfel se agraveaza boala. Se face un test – ,,test de toleranta de efort”.

Daca apare angiana pectorala (bolnavul fiind acasa) in timpul noptii trebuie sa se doarma cu perna mai sus, acest lucru diminueaza efortul inimii, la intoarcerea sangelui venos. Este bine sa se stea cu picioarele la poadea si sa se ia medicamente (o aspirina pe zi reduce riscul de infarct miocardic).

Important este sa se renunte la fumat, dupa servirea mesei sa se lase o ora pentru digestie apoi sa se faca efort (munca), alimentatie sa fie saraca in grasimi. De asemenea, gimnastica, relaxarea, controlarea emotiilor, a stresului amelioreaza angina.