Arbustul-de-Kath sau tufa-de-Kath creste in regiunile Marilor Lacuri din nordul Africii si Peninsula Arabiei. In Etiopia si Kenya acesti arbusti apar din abundenta, in zonele temperate, in plin soare. Arbustul-de-Kath are denumirea stiintifica de Catha edulis si apartine de familia Celastraceae.
Acest arbust sau mai bine spus arbore poate creste foarte inalt in salbaticie, pana la 15 m, insa daca este in mod special cultivat ajunge doar la 5-6 m. Are trunchiul acoperit de scoarta dura, cu numeroase fisuri si colorit gri. Frunzele sunt foarte lucioase, scurt-petiolate, au suprafata superioara verde-intens, iar cea inferioara mai deschisa, palida si marginile dintate.
Forma lor este alungita, eliptic-lanceolata, cu latimea de 5 cm si lungimea de 10 cm. Florile sunt mici, au corola alcatuita din 5 petale albe, sunt grupate mai multe la un loc, formand inflorescente alungite. Fructele au forme de capsule, lungi de 1 cm, cand se coc sunt de culoare maronie-roscata, contin si seminte mici.
Frunzele arbustului se mesteca sau se folosesc la prepararea unui ceai etiopian care este renumit in tarile arabe datorita gustului deosebit si efectului sau tonic. Efectul frunzelor este de stimulare si se aseamana cu cofeina. Frunzele contin o amfetamina importanta numita Cathin si alte componente numite cathinone si norefedrina.
De regula frunzele se culeg si se mesteca proaspete, au gust dulce-amar si miros aromatic, daca sunt tinute un timp ele se usuca si isi pierd proprietatile. Datorita componentelor sale enumerate mai sus, se intelege de ce planta are un puternic efect analgezic, tonic si astringent, ajuta la scaderea poftei de mancare, la eliminarea starii de oboseala si cresterea dorintei de a face conversatie.
In multe tari specia Catha edulis se supune legislatiei narcoticelor deoarece se considera ca da dependenta. Astfel in Olanda planta a fost interzisa datorita efectelor sale pe care le provoaca asupra psihicului. Daca este consumata in exces se poate ajunge la otravirea organismului.
De asemenea frunzele de Kath folosite in exces pot afecta foarte mult persoana respectiva, ea poate avea stari de somnolenta, ameteala, varsaturi si crampe stomacale, tulburari cardiovasculare, embolie sau blocarea vaselor sanguine, angina pectorala, accident vascular cerebral, colaps. La barbati poate duce la impotenta, iar la femeile insarcinate creste riscul unei nasteri premature.
In anumite tari precum sunt Emiratele Arabe, Yemen, Arabia Saudita si Qatar aceasta planta a provocat boli de inima la mii de persoane care i-au mestecat frunzele. La fel ca cei care se drogheaza si consumatorii de Catla edulis au tendinta de a nu apela la ajutorul unui medic in cazul in care au simptome foarte rele si starea lor de sanatatea este afectata, si asta doar datorita mandriei si orgoliului ca au ingerat drogul cu buna stiinta.
In cantitate mai redusa frunzele de Catha edulis dau o stare de euforie care tine destul de mult, chiar cateva ore. Cei care au incercat acest ,,drog” au spus ca senzatia este bizara, ca au simtit ca toate problemele lor s-au sfarsit pe moment. Frunzele, dupa ce sunt mestecate un timp in gura furnizeaza semnale de vitalitate la creier, de bucurie exacerbata si hiperactivitate.
In timp insa utilizarea acestor frunze poate afecta starea de sanatate in sensul ca apar stari de paranoia, agresiune, psihoza. Ingredientele cele mai importante ale plantei – componentele cathinone – au facut ca planta sa fie incadrata in SUA ca un drog, la fel ca marijuana. Daca planta este recoltata si lasata sa stea 2 zile isi pierde o mare parte din cantitatea de cathinone.
In Egiptul Antic, Kath era considerat un aliment divin iar in Yemen a devenit un fel de cafea in cultura lor. Infuzia de Kath era servita oaspetilor la ceremonii, nunti si petreceri pentru a distra si crea o stare de bucurie mare. De asemenea frunzele sunt mestecate de anumiti oameni de afaceri deoarece ei considera ca ii ajuta in luarea cu usurinta a deciziilor.
In medicina traditionala araba si africana radacina si frunzele arbustului sunt folosite sub forma de infuzie si alte preparate in tratamentul unor boli ca de exemplu: gripa, astm, gonoree, dureri de stomac, tuse, arsuri stomacale.
