Ateroscleroza – Boala arterelor

0
73

Ateroscleroza este o boala caracterizata prin formarea de ,,placi galbui” (din depunerea de grasimi si cristale de colesterol) pe peretii arterelor mijlocii si mari, si care poate duce la astuparea vasului sau la rupturi ale peretilor acestora.

Ateroscleroza are o consecinta grava – reducerea diametrului arterelor (ingustarea lumenului vascular) si astfel reducerea cantitatii de sange (care iriga diferite organe si tesuturi), proces numit ,,ischemie”.

Factorii care favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei, sunt: modul de viata al oamenilor, obiceiurile alimentare, apa potabila, aerul, modul pasiv de viata si solicitarea psihica. In prezent, bolile cardio-vasculare sunt foarte raspandite.

Aceasta boala cronica are o evolutie foarte lenta, este generata de factori care actioneaza separat sau impreuna si pe timp indelungat.

Sunt factori interni: varsta, sexul, factori ereditari (genetici), unele particularitati constitutionale sau predispunerea la unele boli (obezitate, diabet, hipertensiune arteriala etc).

Exista si factori externi: alimentatia cu grasimi, colesterol ridicat, exces de zahar, viata sedentara, stresul, fumatul si suprasolicitarea sistemului nervos.

Masuri ce trebuie luate in prevenirea bolii:

Reducerea greutatii corporale este o prima masura care trebuie luata in considerare. Excesul ponderal influenteaza defavorabil evolutia cardiopatiei ischemice prin ateroscleroza coronariana. Un regim de slabire poate intarzia sau chiar preveni aparitia bolii. Cand surplusul de greutate corporala se rezuma doar la cateva kilograme, se impune un regim de slabire. In caz de obezitate, reducerea in greutate se va face progresiv (prin reducerea zaharurilor, grasimilor).

Alimentatia trebuie sa fie rationala, respectata timp indelungat, ea are un rol esential in sanatatea celor care au avut boala sau sunt predispusi la ea. Ca produse lactate, sunt recomandate laptele degresat, produse lactate fermentate (iaurt), diverse branzeturi (banza topita, brnza proaspata, cascaval). Trebuie evitate produsele cu grasimi; frisca, smantana, unt.

Carnea trebuie sa fie slaba (de vita, vitel, pasare, peste, miel), gatita la gratar sau rasol, ouale (contin grasimi si colesterol) doar 2-3 pe saptamana. Sunt recomandate toate legumele si vegetalele. In cazul fructelor, sunt de evitat doar cele extrem de dulci (strugurii). Trebuie consumate cu atentie painea, orezul, grasimile vegetale (ulei de floarea-soarelui, soia, porumb).

Trebuie evitat consumul de dulciuri (creme, torturi) si mancaruri preparate cu grasimi, sosuri grase sau maioneze. Cafeaua si alcoolul sunt contraindicate.

Indiferent de natura dietei, alimentele nu se consuma doar in 2 mese si peste masura, ele trebuie repartizate in 4 sau 5 mese pe zi, in cantitati mai mici.

Fumatul este un factor de risc major in ateroscleroza. Leziunile in aorta fumatorilor sunt mult mai severe decat la nefumatori. Statisticile arata ca infarctul miocardic fatal este cu cca. 70% mai frecvent la fumatori decat la cei care nu fumeaza.

Lipsa de miscare si efort are consecinte negative asupra sanatatii. Ateroscleroza si alte boli de inima survin in general mult mai frecvent la cei care nu fac miscare fizica. Cei care au o munca sedentara, trebuie sa faca gimnastica zilnica, sa urce pe munte (in vacante), sa mearga pe bicicleta, la inot, schi etc.

Efortul fizic trebuie sa fie regulat si practicat de-a lungul vietii.

Ritmul de viata (cu caracterul dezordonat al muncii, cu ritm trepidant) la care se adauga problemele personale, familiare – au un efect daunator asupra sanatatii. Se impune obligatoriu, o ordonare a activitatii zilnice, introducerea timpilor de relaxare pe parcursul muncii, plimbari, sport, excursii (la sfarsit de saptamana) etc.

Cand boala are un caracter familial (boala apare la mai multi membri din diferite generatii) ea nu trebuie considerata o boala propri-zisa, ci o sensibilitate modificata. La acele familii ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, obezitatea si diabetul se intalnesc uneori asociate. Aceasta sensibilitate modificata poate fi inlaturata prin respectarea tuturor masurilor de prevenire – si depinde de fiecare persoana in parte.

La persoanele cu varste peste 40 de ani, cele mai frecvente boli de inima sunt cardiopatiile prin ateroscleroza coronariana (a vaselor inimii). Aceste boli sunt pe primul loc in lista bolilor cardio-vasculare urmate de deces. In functie de modul de manifestare (cu prezenta durerii sau nu), aceasta boala a fost clasificata in doua categorii (de experti): cardiopatie ischemica dureroasa (angina pectorala, infract miocardic, sindrom caronarian intermediar) si cardiopatie ischemica nedureroasa.

Angina pectorala – dureri in regiunea precordiala, de durata scurta (10 min), declansate de efort, emotie, si care sunt indepartate prin repaus si administrare de nitroglicerina.

Infarctul miocardic acut apare ca urmare a obstructiei unei artere coronare, oprirea sau reducerea masiva a fluxului sangvin in artera respectiva. Apare durerea (o ,,gheara care ii strange inima”) si alte simptome: transpiratii reci, neliniste, palpitatii, anxietate etc. Bolnavul va merge la spital imediat.

Sindromul coronarian intermediar – durerea este mai intensa (mai mult timp), este o forma intre angina pectorala si infarct miocardic.

Cardiopatia ischemica nedureroasa – provocata de o irigatie coronariana deficitara, si duce la tulburari de ritm cardiac, tulburari de conducere. Unele forme nu au o manifestare clinica, ci doar modificari electrocardiografice.

Bolile de inima determinate de hipertensiune si ateroscleroza, chiar daca nu provoaca decesul persoanei, produc la o parte a bolnavilor, o invaliditate pronuntata. Numarul bolnavilor de inima si al deceselor datorate lor a crescut foarte mult in ultimii ani (spun statisticile).

loading...
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ