Boala Parkinson

0
68

Boala Parkinson (BP) este o afectiune, de cele mai multe ori, corelata cu varsta, care tinteste anumiti centri nervosi care afecteaza miscarea, echilibrul si controlul musculaturii. Aceasta afectiune este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza abilitatea de a initia si coordona miscarea si afecteaza aproximativ 1% din populatia masculina de peste 60 de ani. Declansarea bolii, la varste mai mici de 40 de ani, este foarte rar intalnita, lucru care nu inseamna ca aceasta categorie de varsta este mai putin susceptibila si vulnerabila. In boala Parkinson, celulele nervoase, localizate in zona ce poarta denumirea de substantia nigra, degenereaza. Din aceasta zona, fibrele nervoase ajung la nivelul corpului striat, unde este eliberat neurotransmitatorul ce poarta denumirea de dopamina, neurotransmitator care este foarte important in functionarea, in parametri normali, a creierului, motiv pentru care dezechilibrele, in ceea ce priveste concentratia sa, pot duce la aparitia unor grave probleme de sanatate.

Cum depistam boala?

Cele trei simptome majore, care devin vizibile in momentul declansarii bolii, sunt tremorul din repaus, rigiditatea posturala si incetinirea in initierea miscarilor, ce poarta numele de bradikinezie. Dintre aceste trei simptome, doua sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de boala Parkinson.

Instabilitatea posturala este cel de-al patrulea simptom, dar acesta apare destul de tarziu, in evolutia bolii, dupa un numar de aproximativ opt ani, de la declansarea afectiunii. Tremorul este cel care apare timpuriu, in general, la un singur membru, si poate sa fie intermitent, cu inrautatire in conditii de stres si ameliorare in timpul somnului sau dupa odihna. La un interval de cateva luni, pana la cativa ani, se instaleaza tremorul de repaus la ambele brate, pastrandu-se insa un oarecare grad de asimetrie. Acest simptom poate sa afecteze inclusiv limba, barbia sau buzele.

Rigiditatea din boala Parkinson se refera la o crestere a rezistentei unei articulatii in momentul in care cineva incearca sa-ti miste un membru, care poate fi una foarte lina, sau in doua miscari – inceput si sfarsit.

Bradikinezia vizeaza o incetinire in efectuarea miscarilor si in amplitudinea lor. Aceasta bradikinezie este sesizabila, in special, in modificarea scrisului, care devine de dimensiuni foarte mici, scaderea expresiei faciale, scaderea ratei de clipire si hipotonie (incetinirea vocii). Instabilitatea posturala se refera la incapacitatea de a pastra echilibrul si de a mentine reflexele necesare pentru a mentine pozitia erecta.

Printre celelalte simptome se numara asa numitul “freezing”, care apare in momentul in care se declanseaza miscarea, atunci cand trebuie trecut peste un obstacol, de exemplu, un prag, alterarea statusului cognitiv – care apare destul de tarziu in evolutia bolii si care afecteaza pana la 30% din persoanele care sufera de boala Parkinson, un declin al memoriei de scurta durata si un declin al functiei vizualo-spatiale. Pe masura ce boala avanseaza, se poate observa o flexare anormala a posturii, in special la nivelul capului, urmata de scaderea frecventei de inghitire a salivei. Printre simptomele care apar din cauza afectarii controlului nervos involuntar se numara aparitia constipatiei, transpitratie abundenta, disfunctii sexuale si tulburari de somn. Cei mai buni predictori ai BP sunt prezenta asimetriei, a tremorului de repaus si un raspuns bun la administrarea de dopamina.

Citește și:  Tulburari de urinare

Potentiale cauze ce pot declansa boala Parkinson

In momentul de fata, cea mai mare provocare este reprezentata de aflarea raspunsului la intrebarea legata de cauza pentru care neuronii sunt distrusi. Pana acum, foarte multe teorii au incercat sa explice acest fenomen, dar majoritatea cercetatorilor in domeniu sunt de parere ca exista un cumul de susceptibilitate genetica si stres care duce la aceasta moarte a celulelor cerebrale. Proteina ce poarta numele de glutation este transformata foarte rapid in hidrogen peroxidaza. Daca aceasta substanta nu este transformata corect, mai departe poate duce la formarea de radicali liberi care, in momentul in care reactioneaza cu membranele celulare, vor duce la peroxidare lipidica. In boala Parkinson, glutationul este redus, lucru care poate indica o pierdere a protectiei impotriva acestor raidicali liberi. Fierul, care se gaseste in cantitati mari in cazul pacientilor bolnavi, poate duce la stimularea formarii de radicali liberi. Cercetarile avansate de specialitate au demonstrat ca aproximativ 10% dintre cei care dezvolta aceasta afectiune au o predispozitie genetica. Printre celelalte cauze, se numara un nivel scazut al dopaminei, care poate duce la aparitia unor simptome foarte asemnatoare cu cele intalnite in aceasta afectiune. Anumite medicamente pot duce la aparitia si declansarea bolii Parkinson, prin scaderea nivelului dopaminei, ca medicamentele neuroleptice – haloperidol sau clorpromazina – medicamentele administrate impotriva declansarii crizelor epileptice, ca acidul valproic, sau medicamente folosite pentru tratarea afectiunilor gastrice, ca metoclopramidul. Alte medicamente care pot sa declanseze simptome similare cu aceasta afectiune sunt cele administrate in cazul depresiei, inhibitorii selectivi de serotonina.

Boala Parkinson

Este foarte important de stiut ca boala Parkinson poate sa reduca durata de viata a unei persoane, dar nu este o afectiune fatala, fiind una care progreseaza de la o faza care nu presupune niciun simptom, la un stadiu complet debilitant, in aproximativ 10- 20 de ani. O raza de lumina exista, ca in majoritatea afectiunilor nervoase, deoarece, in momentul de fata, exista o gama destul de larga de medicamente care, cel putin, pot ameliora unele simptome si pot imbunatati calitatea vietii pacientilor.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.