Colitele

Colitele sunt diverse afectiuni caracterizate prin inflamarea mucoasei colonului, aceasta inflamare manifestandu-se prin diverse tulburari intestinale (diaree, dureri in zona abdominala, stari de voma si scaderea brusca in greutate, fara a se putea stabili o cauza aparenta).

Colita afecteaza ultima portiune al intestinului, portiune denumita colon, afectiunea manifestandu-se in primul rand printr-o inflamare a colonului, ceea ce provoaca diaree si dureri abdominale. Acesta inflamatie poate fi acuta sau cronica.

Colita cronica se manifesta prin doua tipuri: rectocolita hemoragica si boala Cohn. Colita se dezvolta pe baza unei intoxicatii alimentare sau pe baza unei infectii parazitare, cat si a unor obiceiuri alimentare nesanatoase.

Simptomele colitei sunt:

• Diaree insotita uneori de hemoragie.
• Dureri localizate in zona abdominala insotite de senzatii de balonare.
• Voma, stari de greata, cefalee, stari febrile insotite de frisoane.

Simptomele variaza in functie de factorul care a declansat infectia, bacterii, intoxicatie sau un regim alimentar nesanatos (unele produse lactate, alimente foarte bogate in fibre, etc).

Colita acuta este o infectie declansata de o bacterie (shigella, salmonella), foarte rar de un virus sau parazit intestinal. Un alt motiv care poate declansa colita acuta poate fi de natura medicamentoasa, mai precis urmarea unui tratament bazat pe antibiotice care actioneaza distructiv asupra florei microbiologice naturale din interiorul intestinului. Un alt medicament cu efect negativ il reprezinta laxativele administrate excesiv.

Colita cronica este o boala cu o cauzalitate putin cunoscuta. Se presupune ca, datorita unor factori declansatori necunoscuti sistemul imunitar propriu organismului genereaza anticorpi care ataca organele interne sanatoase. In schimb, daca in familie exista cazuri de colita cronica, exista un risc foarte ridicat ca din cauze genetice sa se declanseze aceasta boala.

Colita in sine nu este o boala foarte periculoasa, insa ignorata si netratata poate cauza moartea pacientului. Ca urmare, in cazul in care aveti simptomele enumerate anterior, prezentati-le medicului de specialitate. Pentru stabilirea tratamentului potrivit este obligatoriu a se stabili cauza care a declansat boala.

Pentru a stabili factorii declansatori, prima etapa a consultului de specialitate reprezinta discutia generala dintre medic si pacient. In urma acesteia, medicul incerca sa afle momentul declansarii simptomelor, frecventa si intensitate simptomelor, care sunt cele mai frecvente, daca exista perioade de puseu, etc. De asemenea medicul va incerca sa determine in urma consultatiei daca este virala (de exemplu daca ati calatorit inafara granitelor tarii) sau datorata unei intoxicatii alimentare (regim alimentar nesanatos). Este important a raspunde sincer intrebarilor, deoarece exista boli mult mai grave care au simptome asemanatoare (exemplu: cancerul de colon).

Urmatoare etapa in consultul pacientului este consultul fizic. Este important a se stabili si elimina cauzalitatea datorata unor altor afectiuni. Astfel, pacientului i se va lua tensiunea, va fi ascultat la inima si plamani, i se va lua temperatura pentru a se determina daca exista o stare febrila la pacient, etc. In urma acestei prime consultatii medicul va stabili investigatiile medicale suplimentare care trebuie efectuate de pacient.

Aici se includ:

• Analiza sangelui: deosebit de important pentru stabilirea nivelului leucocitelor. Un numar ridicat de celule albe indica o reactie a sistemului imunitar ca urmare a unei infectii. De asemenea, tot pe baza analizei sangelui se vor efectua analizele biochimice a sangelui, precum si determinarea nivelului ureei si creatinei din sange.
• Analiza scaunului sau coprocultura este una din analizele cheie, putandu-se determina daca boala a fost declansata de un virus sau de o bacterie.
• Colonoscopia permite medicului sa aiba o imagine de asamblu asupra colonului si sa detecteze prezenta sau absenta unor tumori. In cazuri de suspiciune se apeleaza la biopsie.

Dupa efectuarea investigatiilor de specialitate, medicul va stabili tratamentul corect. In general, pentru colita acuta tratamentul se bazeaza pe antibiotice, medicamente care actioneaza impotriva microorganismelor care au declansat boala. Pentru colita cronica, unde propriul sistem imunitar actioneaza impotriva celulelor sanatoase, tratamentul pe langa antibiotice cuprinde si medicamente care au menirea de a tempera sau diminua reactiile sistemului imunitar.

Dintre afectiunile cronice ale colitei cele mai frecvente sunt: rectocolita hemoragica si boala Crohn.

Rectocolita hemoragica este o manifestare a colitei cronice avand insa cauze necunoscute. Aceasta boala se manifesta prin eliminarea de sange si mucus. Boala are o frecventa mai ridicata in cazul tinerelor femei. Principalele simptome sunt hemoragia anala, diareea insotita de pierderi de sange, dureri abdominale mari, stare febrila, etc. Tratata, boala poate fi tinuta sub control, altfel poate degenera fiind nevoie de o interventie chirurgicala pentru extirparea intregului colon.

Boala Crohn reprezinta o forma a colitei acute, fiind o inflamare al ultimei portiuni a intestinului subtire si a colonului. Cel mai adesea boala are o frecventa ridicata in randul persoanelor cu varsta intre 20 si 30 de ani, cauza declansarii nefiind pe deplin cunoscuta. Simptomele sunt: dureri mari in zona abdominala, diaree si stari febrile. In manifestarea sa boala are episoade acute, precum si perioade de „respiro”.

Tratamentul are rolul de a tine sub control boala si recidivele. Nu exista un tratament pentru vindecarea completa. Important este ca persoanele care manifesta simptomele caracteristice colitei sa se adreseze medicului specialist.