Copacul-dracului este un arbore tropical vesnic verde, originar din Asia de Sud-Est si subcontinentul indian si are denumirea stiintifica de Alstonia scholaris. Face parte din familia Apocynaceae sau Apocynacee, iar numele sau a fost ales de botanistul scotian Charles Alston.
Copacul creste inalt de 25 m sau chiar mai mult, are scoarta in interior de culoare gri, frunzele cu partea superioara lucioasa si verde, iar cea inferioara gri, florile mici si galbene, asemanatoare ca la oleadru. Perioada de inflorire este in luna octombrie, iar parfumul florilor este deosebit. Scoarta arborelui are multa seva lipicioasa, nu miroase, dar are un gust amar. Fructele arborelui sunt sub forma unor pastai subtiri, foarte lungi.
Semintele sale erau pretuite in India inca din cele mai vechi timpuri pentru efectele lor afrodisiace si tonice. De asemenea, in India scoarta arborelui era folosita in diferite preparate pentru tratamentul tusei, dizenteriei, diareei, afectiunilor pielii, astmului, epilepsiei si malariei. Ea este utilizata pentru proprietatile sale expectorante, astringente, aperitive, afrodisiace si febrifuge. In medicina ayurvedica scoarta copacului era folosita in scaderea febrei, in tratamentul afectiunilor digestive, ulcerului si tumorilor.
In India copacul-dracului este foarte mult apreciat pentru parfumul florilor sale, de aceea este cultivat in scop ornamental. Populatia triburilor din India cosidera acest arbore ca fiind locuit de un spirit malefic care poate afecta negativ orice persoana ce indrazneste sa doarma langa trunchiul lui. Mai mult decat atat ei considera ca spiritul ar putea chiar sa omoare persoana ce doarme la umbra ramurilor sale si se feresc sa distruga acest copac. Cu multi ani in urma, semintele arborelui erau apreciate pentru proprietatile lor afrodisiace si astfel erau folosite in ritualurile sexuale de catre practicantii tantrici.
De asemenea, ei faceau mantre magice din bucatile de scoarta ale acestui copac. Se banuieste ca scoarta arborelui ar avea mici cantitati de substante de tipul alcaloizilor care au efecte psihoactive daca sunt absorbite prin piele. De asemenea, semintele ar contine si ele aceste substante si ar avea si astfel de efecte. Erau zdrobite si puse in apa, apoi a doua zi lichidul se filtra si se consuma in timpul ceremoniei.
