Cornul secarei este produs de ciuperca Claviceps purpurea care este un parazit al cerealelor printre care și secara. Este cunoscut și cu numele popular de mama-secarei, colțari, baba-secarei, pintenul-secarei, clonțul-babei. La recoltarea cornului secarei, acesta este ajuns la maturitate și este o formațiune dură, de culoare neagră spre violet.
Spicul de secară bolnav de obicei are între 1-4 astfel de formațiuni și nu se mai dezvoltă, ciuperca asta cade pe pământ, unde iernează iar primăvara scleroții suferă transformări biologice, se formează sporii ce sunt luați de vânt și astfel ajung în florile de cereale (și în cele de secară) pe care iar le infectează și în locul bobului de secară apare ciuperca rezistentă, sclerotul.
Cantitatea de scleroți de pe spic depinde desigur de puterea de infectarea și de umiditatea aerului (care ajută la înmulțirea scleroților). Recoltarea scleroților se face atunci când aceștia au ajuns la maturitate, când s-a realizat coacerea lor.
Culegerea lor se face de obicei manual, pentru ca să nu cadă pe pământ. Se recoltează treptat, la 2-3 zile înainte de a prezenta crăpături pe ei (semne de îmbătrânire). Cei buni pentru recoltat sunt mai tari la pipăit, netezi și de culoare neagră.
După culesul lor, pe spicele de secară mai rămân scleroți care se vor separa prin treieratul secarei. Apoi scleroții culeși (separați de cei obținuți prin treierat) vor fi uscați pe cale naturală, la soare, iar dacă vremea este umedă se pot usca la temperatura de cel mult 35 grade Celsius, pe cale artificială. Usarea lor nu se face la temperaturi mai ridicate deoarece atunci scade cantitatea de alcaloizi pe care îi conțin scleroții. Scleroții care sunt uscați pot fi păstrați în depozite aproximativ un an.
Din 1,5 kg scleroți se poate obține 1 kg produs uscat, numit Secale Cornutum, care are gust dulce, puțin neplăcut, iar mirosul de ciupercă. Produsul trebuie să aibă scleroți întregi, fără resturi ale acestora și fără scleroți sfărmați. De asemenea aceștia trebuie să aibă culoare brun-roșcată în interior. Dacă în produs apar acarienii, produsul devine sfărâmicios și cu miros de amoniac, deci acesta este considerat vechi, nu mai conține cantitatea de alcaloizi normală.
Cornul se secară se folosește în homeopatie, la realizarea medicamentelor cu efect antihemoragic. Acest produs natural este foarte otrăvitor, de aceea este indicat să se folosească mănuși la recoltarea manuală. Dacă apar intoxicații, simptomele sunt de înțepături la palme, brațe și picioare, stări de greață și vărsături, diaree, mâncărime pe piele, paloarea pielii, senzație de amețeală, slăbirea auzului. În cazul unor asemenea simptome este bine să se consulte un medic.
Scleroții trebuie înlăturați din boabele de secară, nu se vor folosi în hrana oamenilor (nu trebuie să apară în făină) dar nici în hrana animalelor, deoarece este un produs toxic.