Medicii spun că este normal ca în primele ore ale dimineții să avem un nivel de cortizol mai ridicat, el funcționează ca un hormon de trezire. Însă și lumina artificială ne poate afecta nivelul de cortizol în sensul că după lăsarea întunericului noi deschidem veioza și prin această lumină organismul va percepe că este timp de zi.
Efectul va fi negativ pentru că acest lucru nu va permite relaxarea hormonală, deci te vei simți obosit și activ. Înainte de somn se transmit astfel de mesaje creierului care provoacă dereglarea reacțiilor hormonale normale. Astfel unul din hormonii care este responsabil de somn – melantonina – nu se va secreta normal și astfel somnul nu va mai fi liniștit și odihnitor.
Cortizolul este important pentru refacerea organismului, pentru funcția de acces la rezervele de energie, pentru formarea memoriei, dar și somnul este la fel de necesar organismului. Cortizolul este secretat atunci când apare un nivel scăzut de zahăr în sânge.
El apare ca un răspuns la stresul fizic și psihic, la oboseală sau lipsa de somn, la un program îndelungat de exerciții fizice intense. Din cauza stresului și altor factori scade nivelul de zahăr din sânge, ca răspuns la acest lucru se secretă cortizolul care ajută la creșterea nivelului de zahăr din sânge și face acest lucru prin descompunerea glicogenului. Prin creșterea nivelului de cortizol se crește nivelul de leptină datorită rezistenței la insulină.
Cortizolul are acțiune de mobilizare a energiei, de reglare a acesteia pentru desfășurarea activităților din cursul zilei, are rol în activarea sistemului nervos și a minții. În timpul zilei nivelul de cortizol se reduce treptat, cele mai mici valori le are seara târziu.
O funcție importantă a cortizolului este de a menține normal nivelul de zahăr din sânge cu ajutorul glucagonului. În concluzie, alimentația are o influență asupra nivelului de cortizol. Prin activitatea sa de stimulare a glucagonului de a crește nivelul de zahăr din sânge când acesta devine necesar, el descompune energia stocată în ficat sau în țesutul muscular și o eliberează în sânge.
Printr-un stil de viață necorespunzător, în care stresul și alimentația nesănătoasă sunt protagoniștii, în organism glanda suprarenală eliberează mereu cortizol. Acest lucru nu este bun, poate produce anumite dereglări în organism. În principal trebuie reținut că stresul, o cantitate insuficientă de hrană sau postul negru pot provoca un nivel nesănătos de cortizol în organism.
Nivelul ridicat de cortizol trimite semnale la nivel hormonal, produce erodarea masei musculare, reduce țesutul muscular, crește nivelul de grăsime și duce la acumularea de kg în plus în organism. În concluzie, săritul meselor nu ajută la scăderea în greutate, iar activitatea hormonală normală are cel mai important rol în menținerea sănătății.
Nivelul ridicat de cortizol face ca grăsimea să se depună mai ales în zona abdominală, pe coapse, pe fese, iar aceasta este obezitatea centrală și este un indicator al sindromului metabolic. Acest sindrom inseamnă rezistență la insulină, obezitate, hipertensiune arterială, reducerea colesterolului bun, creșterea nivelului de trigliceride. În consecință, crește riscul de boli de inimă, boli de rinichi, atac de cord. În plus este afectată activitatea glandei tiroide, astfel încetinește metabolismul și deci se ajunge la creșterea în greutate.
