Cucuta-de-balta este planta perena cunoscuta si cu numele popular de bicinis-de-balta. Face parte din familia Apiaceae si are denumirea stiintifica de Cicuta virosa. Creste mai ales in zonele umede – pe pajisti si in luminisurile padurilor – in apropierea lacurilor si in jurul mlastinilor din nordul Europei, din Asia si America de Nord.
Este considerata o planta otravitoare periculoasa avand in vedere ca sunt necesare doar 2-3 g pentru a se ajunge la deces. Cele mai toxice parti ale sale sunt frunzele si radacina, continutul lor otravitor este in functie de cantitatea de alcaloid toxic si acesta variaza in functie de locul unde a crescut planta. In cazuri de intoxicatii simptomele sunt de greata, varsaturi, tahicardie, dureri de cap, ameteli puternice.
Cucuta-de-balta are tulpina neteda, inalta de cel mult 1,2 m si goala in interior, din loc in loc de-a lungul tijei ei apar protuberatii, frunzele sunt penate, inguste-lanceolate, de culoare verde, florile sunt mici si albe, adunate cate 10-15 la un loc, astfel incat formeaza inflorescente mari umbelate.
Fructele sunt rotunde, pe suprafata exterioara au coaste longitudinale. Perioada de inflorire la cucuta-de-balta este in lunile de vara – iulie si august. De la aceasta planta se recolteaza radacina si rizomii in perioada lunilor septembrie-octombrie.
Planta are utilizare doar in homeopatie pentru obtinerea unui preparat folosit in cazurile de epilepsie. Unul dintre produsele homeopate este Cicuta Virosa 200C, 100% natural sub forma de pastile, un bun remediu pentru sistemul nervos, pentru dureri de coccis, convulsii, sughit, amorteala, viermi intestinali si paralizie. Produsul nu are efecte secundare, trebuie doar respectata doza recomandata de specialisti pe prospect.
In medicina traditionala planta era folosita cu ani in urma pentru uz extern sub forma de unguente si tincturi realizate din radacina si frunze cu rol vindecator pentru eruptiile dureroase de la nivelul pielii. Unguentul si tincturile din radacina sunt foarte eficiente pentru vindecarea dermatitei cronice, ajuta in cazuri de reumatism si guta.
Conform specialistilor planta ar fi eficienta in lupta cu tumorile maligne. Se iau 10 g de radacina uscata si macinata se pun intr-un borcan de sticla cu 0,5 litri alcool si se lasa timp de 14 zile. Se ia cate o picatura pe zi, timp de 20 zile, se face pauza 2 saptamani si se repeta tratamentul luand cate o picatura pe zi, pana la 40 de zile. Aceasta tinctura este otravitoare, se ia doar o picatura pe zi, deci o singura data pe zi si pe stomacul gol.
Pentru a fi mai diluata tinctura se poate folosi apa fiarta, se ia picatura diluata in apa si astfel se protejeaza tractul gastro-intestinal de eventualele iritatii care pot sa apara la persoanele mai sensibile. Intotdeauna orice preparat din aceasta planta se ia doar la recomandarea medicului.