Cum recunoastem gastrita, care sunt cauzele si tratamentul ei?

0
1172

Gastrita este o afectiune grava a stomacului caracterizata prin inflamatia mucoasei acestuia. Majoritatea oamenilor au anumite simptome dispeptice si spun ca sufera de gastrita. Dintre acestea fac parte starile de greata, varsaturi si arsuri in partea superioara a abdomenului. In mod corect un diagnostic de gastrita se pune doar in urma unui examen endoscopic digestiv superior realizat de un medic specialist, astfel recoltandu-se biopsii din stomac si stabilindu-se daca exista o inflamatie a mucoasei acestuia.

Gastrita, Foto: viveconbuenasalud.blogspot.ro

Bolnavii care au simptome de dureri in partea superioara a abdomenului, stari de greata si varsaturi, iar deseori durerile sunt de forma unor arsuri permanente ce se accentueaza mai ales cand ei consuma alimente prajite, acre, condimentate, dar si cafea, alcool si nicotina fiind fumatori, se poate spune ca sufera de gastrita acuta. In cazuri grave pot sa apara hemoragii la nivelul mucoasei gastrice ce pot fi recunoscute datorita varsaturilor cu sange dar si scaunelor cu aspect foarte inchis si urat mirositoare. Daca bolnavul urmeaza un tratament corespunzator prescris de medic se vindeca destul de usor, astfel leziunile de la nivelul mucoasei stomacului dispar. Daca din contra el nu respecta nici un tratament poate ajunge sa sufere de anemie severa si astfel isi pune viata in pericol – insa un astfel de caz se intampla mai rar.

Principalele cauze ale gastritei acute:

Anumite medicamente folosite in tratamentul unor afectiuni (ca de exemplu gripa, dureri reumatice sau de alt tip) pot provoca inflamatia stomacului. Astfel de medicamente sunt antiinflamatoarele nesteroidiene care diminueaza producerea mucusului cu rol de protectie a mucoasei stomacului. In acest fel mucoasa devine sensibila la actiunea pepsinei si a acidului colhidric si astfel se inflameaza. Pentru a fi mai clari, putem spune ca astfel de medicamente sunt: Aspirina (distruge celulele mucoasei gastrice mai ales daca se depaseste doza de 1000 mg/zi), Ibuprofen, Tramdol, Indometacin, Ketoprofen, Fenilbutazona si Piroxicam. Aspirina se ia intotdeauna dupa masa si este foarte bine daca se serveste dizolvata in multa apa rece.

Alcoolul si mai ales cel etilic in cantitate mare produce dizolvarea mucusului gastric, distruge celulele mucoasei stomacului si astfel are ca efect aparitia inflamatiilor, ulceratiilor, durerilor mari de stomac si a gastritei acute.

Stresul intens poate duce la aparitia gastritei. In acest caz ne referim la anumite situatii stresante cum sunt traumatismele majore, arsurile de pe o zona mare a corpului, traumatismele ce afecteaza creierul, socul, coma, infectiile grave, starile proaste de dupa operatii chirurgicale. Astfel de situatii duc la producerea de adrenalina sau de noradrenalina in sange, astfel, la anumite organe cum sunt inima, creierul si plamanii, ajunge o cantitate mai mare de sange. Pe de alta parte stomacul si duodenul se contracta din cauza vaselor de sange de la nivelul suprafetei acestora si astfel o parte din celulele mucoasei stomacului mor, apar ulceratii, hemoragii digestive si gastrita acuta.

Infectia cu microbul Helicobacter pylori este un alt factor al aparitiei gastritei. Acest microb se gaseste pe celulele mucoasei gastrice chiar sub stratul de mucus ce are rol de protectie. In cazuri severe microbul se poate extinde si provoaca gastrita, ulcer gastric si ulcer duodenal.

Tratamentul gastritei acute:

Prin endoscopie digestiva superioara, medicul va stabili ce fel de leziuni apar pe mucoasa stomacului. Acestea pot fi sub forma de inflamatii, roseata, edem sau ulceratii, conteaza cat de mari sunt si cat de grave. Prin biopsie endoscopica se stabileste clar diagnosticul de gastrita si cat de grava este aceasta afectiune. Un medic radiolog poate folosi si examenul cu bariu pentru depistarea bolii sau ecografii abdominale. In anumite cazuri medicul face si un test respirator pacientului prin care acesta trebuie sa inghita o anumita cantitate de uree ce este marcata cu carbon radioactiv si apoi masoara nivelul de bioxid de carbon ce apare in aerul respirat.

Citește și:  De ce nu este bine să bei cafeaua pe stomacul gol, dimineața?

Tratamentul are la baza un regim alimentar strict si folosirea medicamentatiei recomandate de medic. Bolnavul trebuie sa renunte la fumat si la alcool, la cafea, alimente sarate, condimentate, la prajeli, acrituri si grasimi. Linistea si somnul sunt importante, iar stresul trebuie evitat. Dintre medicamentele folosite pentru gastrita acuta fac parte: Nizatidina, Famotidina, Ranitidina, Lansoprazol, Pantoprazol si Omeprazol. Astfel de medicamente scad secretia acida a stomacului si ajuta la vindecarea leziunilor. Almogel, Epicogel si Dicarbocalm sunt medicamente care reduc durerile si neutralizeaza acidul gastric. Sucralfatul este bun pentru imbunatatirea stratului de mucus si cresterea rezistentei acestuia. Pentru combaterea infectiei cu Helicobacter pylori se folosesc medicamente antibiotice pentru un tratament de 7 zile.

Cea de-a doua forma de gastrita mult mai frecventa decat prima este gastrita cronica. Aceasta nu da simptome clare, decat stari de greata, varsaturi si dureri epigastrice atunci cand se consuma prajeli, acrituri, cafea, alcool, bauturi carbogazoase.

Infectia cu Helicobacter pylori ce apare la gastrita acuta si care se agraveaza poate duce la aparitia gastritei cronice. Astfel apar leziuni grave la mucoasa gastrica, aceasta devine rosie si prezinta edem, poate fi afectata si partea de jos a stomacului sau chiar toata suprafata stomacului. In timp se dezvolta atrofia gastrica deoarece din cauza leziunilor severe mucoasa gastrica se atrofiaza, respectiv glandele gastrice nu mai functioneaza normal, se micsoreaza si nu mai produc acid si pepsina, ceea ce face ca celulele mucoasei sa se inmulteasca anormal, se depun in straturi si duc la aparitia cancerului.

Gastrita atrofica poate sa apara la persoanele in varsta din cauza anemiei cauzate de carenta de vitamina B12 si se numeste gastrita autoimuna.

Gastrita cronica poate fi produsa si de medicamente cum sunt: Aspirina, Ibuporfen, Diclofenac, Ketoprofen si Indometacin.

Tratamentul gastritei cronice:

Bolnavul trebuie sa renunte la alcool si la fumat. De asemenea alimentatia sa trebuie sa fie stricta, sa nu contina alimente sarate, condimentate, acre, grase si prajite. Tratamentul consta din administrarea unor medicamente pentru scaderea secretiei gastrice: Nizatidina, Famotidina, Ranitidina, Lansoprazol, Pantoprazol si Omeprazol. Contra durerilor stomacale si neutralizarea acidului gastric se folosesc medicamente tip Dicarbocalm, Maalox, Almogel si Epicogel. De asemenea sunt si medicamente care scad secretia acida a stomacului si sunt folosite la gastrita provocata de infectia Helicobacter pylori ca de exemplu: Pantoprazol, Famotidina, Ranitidina, Omeprazol, Lansoprazol si Nizatidina. Gastrita autoimuna ce este cauzata de carenta de vitamina B12 necesita un tratament injectabil cu acest tip de vitamina B.

Intotdeauna diagnosticul si metoda de tratament se stabileste de catre un medic specialist, iar medicamentele se iau doar la recomandarea acestuia.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.