Ghimbirul (Zingiber officinale) este o planta erbacee aromatica, originara din Asia, ce are calitati de condiment – descoperite pentru prima data in China. Planta este cunoscuta si sub denumirea de radacina-de-piper-alb si face parte din familia Zingiberaceae.
Aceasta planta tropicala creste pana la inaltimea de 60 cm si are urmatoarele caracteristici: rizomul este noduros, de forma neregulata si contorsionata, tulpina este ramificata, frunzele sunt ascutite si destul de lungi, florile sunt mici, albe si adunate sub forma unui ciorchine.
Proprietatile ghimbirului si efectele sale benefice
Ghimbirul are un gust intens si iute si poate fi folosit proaspat, uscat sau sub forma de pulbere.
Planta contine: ulei volatil, amidon, fosfor, magneziu, acizi aminati, fenoli, mucilagi, rasini.
Pentru cresterea poftei de mancare si digerarea usoara a mancarurilor se recomanda inainte de masa sa se manance doar 5 g de ghimbir proaspat. Este important ce cantitate de ghimbir se mananca, deoarece in functie de aceasta se obtine un efect laxativ sau unul constipant. Astfel daca se consuma o cantitate mai mica de 10 g de ghimbir proaspat se ajunge la un efect laxativ, daca se ia mai mult de 10 g se ajunge la constipatie.
Ghimbirul are rol de curatare a intestinelor si stomacului, precum si de eliberare a secretiilor in exces din regiunea pieptului.
Tinctura de ghimbir ajuta in cazuri de astm, deoarece are proprietatea de a elibera plamanii de secretii in exces. Astfel se recomanda sa se ia de 3 ori/ zi cate 1g de praf de radacina de ghimbir. Acest tratament ajuta in tratarea bronsitei, ameliorarea nevralgiilor si la combaterea greturilor la femeile insarcinate.
Persoanele care sufera de indigestie, dureri de stomac trebuie sa manance doar cateva bucatele de tulpina de ghimbir proaspata. Aceasta ajuta si la neutralizarea toxinelor din organism si la cresterea apetitului.
Cataplasmele cu ghimbir, baile in care s-a pus putina radacina de ghimbir, sau gargara cu infuzie de ghimbir ajuta in tratarea micozelor cutanate, a luxatilor si durerilor in gat.
Daca se tine in gura o bucatica de radacina de ghimbir sunt indepartate senzatiile de voma si greata.
Este recomandat ca in cazuri de raguseala sau tuse, cand expectorarea este abundenta si are culoare alba-galbuie sa se consume urmatorul amestec: 5 g de suc de ghimbir (realizat din radacina proaspata de ghimbir) indulcit cu 15 g miere de albine.
In industria alimentara este folosit rizomul ghimbirului deoarece este bogat in uleiuri eterice, astfel el ajuta la aromatizarea unor produse si este folosit ca stimulent digestiv. Poate fi utilizat pentru ameliorarea durerilor abdominale si stomacale, pentru tratarea racelii, sub forma unui preparat – ghimbir fiert in vin sau in alcool.
Ceaiul de ghimbir se prepara din coaja sau felii de ghimbir si ajuta in tratamentul racelilor, la scaderea febrei.
Dizenteria se trateaza astfel: se ia inainte de masa o felie de paine unsa cu unt in care s-a amestecat 10 g de ghimbir, se pune putina sare pentru gust, sau se poate indulci cu miere de albine.
Personale care nu au pofta de mancare pot consuma putina radacina de ghimbir murata in otet. Aceasta are efect bun si in cazuri de constipatie, sau in probleme digestive.
Rizomii de ghimbir sunt utilizati in probleme circulatorii sau in combaterea varsaturilor in timpul sarcinii.
Uleiul esential de ghimbir este folosit la obtinerea unor parfumuri, datorita aromei sale de lamaie piperata. In cosmetica, din ghimbir se prepara anumite lotiuni care ajuta in revitalizarea parului si tonifierea lui. De asemenea se obtin si lotiuni de corp care catifeleaza si hranesc pielea. Datorita continutului sau de fosfor, magneziu si acizi aminati, ghimbirul este folosit la prepararea unor creme de fata care ajuta la revitalizarea tenului.
Personele care sufera de ulcer duodenal sau gastric nu trebuie sa consume deloc ghimbir.
Ghimbirul este un condiment foarte mult folosit la preparatele culinare din pastai, boabe, mazare, ardei rosii, vinete, conopida, broccoli, gulii, etc.
In vremuri stravechi, in India exista o traditie la preotii brahmani, prin care, acestia daca trebuiau sa manance in casa unui preot inferior lor, inainte de masa era necesar sa consume 10 g de radacina de ghimbir proaspata, pentru a se proteja impotriva vibratiilor hranei din casa gazdei respective. Ei credeau ca hrana are propriile vibratii ce pot modifica comportamentul psihic.
Uleiurile aromatice din ghimbir sunt utilizate de medicii terapeuti in acupunctura pentru realizarea unor masaje in zona tamplelor, incheieturilor si a fruntii, cu scopul de relaxare, detensionare si indepartarea unor energii negative.
In China aceasta planta este considerata una dintre cele mai vechi mirodenii – folosita in gastronomie la aromatizarea mancarurilor pe baza de carne si a unor deserturi.
 este o planta erbacee aromatica, originara din Asia, ce are calitati de condiment - descoperite pentru prima data in China.){kind=link}