Gusa este o boala destul de veche, cunoscuta si sub numele de tireoxicoza, gusa exoftalmica sau boala Graves Basedow. Gusa apare datorita cresterii anormale a hormonilor tiroidieni (ca o consecinta a hiperfunctiei acestei glande).
Tiroida are actiune multipla asupra metabolismului organismului: stimuleaza sinteza proteinelor in metabolismul proteic, mareste degradarea insulinei, in metabolismul glucidelor, degradarea lipidelor, sinteza colesterolului, in metabolismul lipidic, in metabolismul vitaminic, in stimularea cresterii in inaltime a corpului.
Sunt mai multi factori care cauzeaza aceasta boala: traumele de natura psihica (emotii, stari de tensiune, suferinte psihice), infectii (sifilisul, gripa) si reumatismul.
Aceasta boala este mai des intalnita la femei si apare mai ales in perioada varstei de la 20-40 de ani. Boala poate fi si mostenire genetica. Cercetarile inteprinse in legatura cu hipertiroidia au stabilit ca este o boala autoimuna, datorita hipersecretiei de hormoni tiroidieni, si care determina tulburari vegetative, si apare tireotoxicoza – care este o tulburare destul de severa de metabolism si determina hipertiroidia.
Gusa afecteaza si celelalte organe ale corpului: zona cardiovasculara, digestiva, vegetativa, oftalmologica, psihica si neuromotorie – si care se manifesta printr-o serie de tulburari ale organismului.
- Tulburari vegetative apar la nivelul pielii si extremitatilor, bolnavul transpira, are pielea catifelata, subtire, rozalie si calda. Uneori in diferite zone ale pielii apar depigmentari (vitiligo). Unghiile devin friabile.
- Tulburari de natura cardio-vasculara determina cresterea frecventei cardiace (tahicardia) intre 100-140 batai/ min si care se mareste la eforturi foarte mici, oboseala si emotii, sau aparitia fibrilatiilor. Astfel multi bolnavi de gusa se considera gresit ca fiind bolnavi cu inima si ajung prima data la consultatie cardiologica.
- Tulburari de somn – insomnii, treziri dese din somn, persoana doarme agitat si viseaza mult (are cosmauri).
- Tulburari digestive – tranzitul intestinal este accelerat cu 3-4 scaune in timpul unei zile, iar in cazul in care boala se agraveaza chiar si 11-15 scaune intr-o zi, si varsaturi uneori. Apar si tulburari de respiratie, hepatice si urinare.
- Tulburari oculare – se manifesta prin iesirea din orbite pe o portiune (in parte sau in toatalitate a ochilor din orbite), pleoapele stau deschise, ochii lacrimeaza.
- Tulburari neuropsihice – se manifesta prin tremuraturi care apar si la efort si in repaus, si sunt agravate de oboseala si emotii. Apar la extremitatile corpului (maini, pleoape, cap, limba).
- Tulburari psihice – se manifesta prin accelerarea psihismului si a atentiei, pierderi de memorie, labilitatea emotionala, variatii de dispozitie, neliniste, anxietate, atacuri de panica, agitatie, neastampar, comportamente nevrotice ajunse pana la sindrom maniacal, maniaco depresive, fobii, sindrom melancolic, idei delirante de persecutie.
- Tulburari de natura endocrina – determina hipotrofia sanilor, a testiculelor, insuficienta paratiroidiana (tetania), sau insuficienta glandelor suprarenale.
Gusa nu este o boala cu evolutie standard, ea poate surveni in functie de o serie de factori, astfel ca in diferite cazuri, durata si complicatiile bolii sunt particulare fiecarui caz in parte. Dintre acesti factori, importanti sunt: forma clinica (daca este severa sau nu), conteaza varsta pacientului, factorii patogeni, tratamentul, zestrea genetica a fiecaruia, modul de viata, profesia (tipul de munca facut), atmosfera din familie.
Din momentul declansarii, boala tinde sa devina cronica, se amelioreaza sau se agraveaza pe parcursul unui numar de zeci de ani.
Aceasta boala determina in primul rand tulburari neuropsihice – spasme la inghitit, tulburari de deglutitie, de vorbire, lipsa de tonus psihic, halucinatii, atacuri de panica sau crize de agitatie. Pot aparea si fibrilatie ventriculara, tahicardie, varsaturi, insuficienta cardiaca, diaree etc.
La adolescenti si copii, gusa se manifesta prin complicatii mai mici. La copilul cu aceasta afectiune se observa ca el este mai slab si creste repede in inaltime (la hipertiroidie), iar la cei mai scunzi, cu picioare scurte si mai grasi (apare hipotiroidia). In primul caz, daca la copil nu i s-a depistat boala din timp si nu i s-a aplicat tratamentul la momentul potrivit, acesta va ramane cu un deficit intelectual (creierul i se dezvolta cu intarziere), in functie de cat de mare este deficitul de hormoni de natura tiroidiana.
Gusa poate fi difuza sau nodulara, in aceste cazuri trebuie consultat un medic de specialitate si trebuie facut investigatii (precum o radiografie sau scintigrama tiroidiana), in cazuri rare apare gusa compresiva (tiroida mare, apar tulburari de respiratie si de deglutitie) – se fac investigatii suplimentare (un RMN).
Desi tiroida are dimensiuni crescute, ea nu mai poate secreta hormoni si astfel se instaleaza hipertiroidia. Cand tiroida se atrofiaza, scade in volum si are loc fibrozarea tesutului, apare hipotiroidia (o forma atrophica).
Gusa cu tulburari de secretie hormonala nu este grava, problema ce trebuie rezolvata este echilibrarea hormonilor tiroidieni. Uneori tiroida prezinta niste formatiuni nodulare solide, numiti noduli tiroidieni, alcatuiti din celule tiroidiene ce secreta cantitati mai mari de hormoni.
In general, persoanele bolnave de gusa trebuie sa evite surmenajul, sa duca un stil de viata sanatos si echilibrat (alimentatie sanatoasa, activitati sportive, plimbari, profesii fara stres si fara risc, casnicii linistite, echilibrate etc), trebuie evitate emotiile intense, sa gaseasca puterea sa evite sau sa trateze aceasta boala deosebit de complexa.
