Liana ayahuasca este numele unei plante cataratoare originara din America de Sud, unde este cunoscuta si sub numele popular de yage. Ca specie planta face parte din familia Malpighiaceae si are denumirea stiintifica de Banisteriopsis caapi.
Aceasta planta creste mai ales in Peru, Brazilia, Ecuador si Columbia, poate avea tulpina lunga de pana la 30 m. Planta se inmulteste prin butasi care se cultiva in sol dupa ce in prealabil a fost tinuta in apa pentru a da radacini. Tulpina plantei este lunga si se ramifica destul de mult, in continuu, de-a lungul ei frunzele sunt distribuite din loc in loc, au lungimea de 8-18 cm si latimea de 3-8 cm, sunt ovale si de culoare verde. Florile sunt mici si albe, au cate cinci sepale si sunt grupate cate patru in inflorescente speciale.
Liana ayahuasca este cunoscuta din vremuri de demult, chiar numele ei inseamna in limba bastinasilor sud-americani ,,spiritul mortilor”. Se pare ca planta contine elemente active (hamaline, harmine) care au efect de stimulent psihic si sexual. Triburile din jungla bazinul Fluviului Amazon foloseau aceasta planta tocmai pentru efectele sale halucinogene, pentru a intra in transa si a avea inspiratie.
Cu cat dozele erau mai mari cu atat persoana avea mari halucinatii, vedeau imagini similare starii de visare, desigur dozele mari erau si foarte periculoase, puteau sa le dea vizuini ingrozitoare, psihotice, unele chiar terifiante. De asemenea si sanatatea era afectata, starile erau neplacute, de greata, ameteala, somnolenta, de neliniste, depresie, oboseala, febra si transpiratie excesiva. Pe de lata parte chiar si o doza mica avea efect de stimulent sexual atat la barbati cat si la femei.
Samanii (acei experti in stari modificate de constiinta, care intrau in transa spre a afla calea pentru a-si trata bolnavii) foloseau aceasta planta ca un drog in ceremonii rituale pentru a comunica cu zeii sau a lua legatura cu spiritele in scopul de a vindeca.
Se pare ca prin consumul acestei plante (una din cele mai importante plante sacre si un instrument important de magie) samanul considera ca putea afla anumite lucruri de la spiritul unei persoane decedate si astfel afla viitorul. De asemenea ei desluseau o cauza de natura spirituala a suferintei bolnavului. Mai mult decat atat samanii foloseau diferite incantantii impotriva demonilor, pe timp de noapte, fiind in acelasi timp si sub influienta drogului. Un alt element important in timpul incantatiei era tutunul care se consideara ca ar avea capacitatea de a atrage numai energiile pozitive si a le alunga pe cele negative.
De asemenea erau folosite si diferite obiecte, talismane, ierburi sau plante sacre, cristale, tamaie, pietre semipretioase, etc. Ritualul tinea destul de mult, cateva ore si daca se imbolnaveau din cauza drogului spuneau ca au fost afectati de demoni. Pentru videcare se foloseau alte tipuri de plante medicinale.
Bautura halucinogena din aceasta planta se obtine prin fierberea prelungita a frunzelor si tulpinei ei. Aceasta licoare este folosita de mii de ani si mai ales de triburile din jungla amazoniana, atat in scop religios cat si magic sau terapeutic. Se pare ca pana in prezent planta Liana ayahuasca a devenit cel mai de pret halucinogen din acest colt al lumii.
Din punct de vedere terapeutic planta este folosita in medicina traditionala peruviana in tratamentul unor afectiuni si boli. Se pare ca din ea si din alte plante ce au ingrediente active se realizeaza o bautura speciala care este folosita in anumite practici care poarta numele de ,anahuasca sau analogii ayahuasca” prin care se combina tehnicile psihoterapeutice noi cu vechile cunostinte si practici traditionale.
Se considera ca bautura ajuta la purificarea mintii prin viziuni si experiente psihologice. Conform unor cazuri in care s-a folosit aceste tratamente se pare ca unii oameni s-au vindecat de depresie, de anumite dependente (cum este de exemplu consumul de alcool). Desigur ca in timpul tratamentului nu s-a folosit doar aceasta bautura ci si alte tehnici pshihologice, de meditatie si de respiratie.
Deci in concluzie aceasta bautura care se aseamana cu un ceai de plante (Banisteriopsis caapi, Diplopterys cabrerana sau chagropanga si Psychotria viridis sau chacruna) nu este chiar un leac miraculos care ia cu mana toate problemele si grijile. In ultimii ani au aparut numeroase carti si articole in reviste in care se scrie despre utilizarea si efectele acestei plante sacre.