Măsuri de prim ajutor în caz de degerături

Acțiunea frigului este uneori patologică în sensul că ne poate produce tulburări locale (la mâini, nas, urechi, degetele de la picioare) sau chiar tulburări generale ale organismului. Degerăturile apar din cauza acțiunii exagerate a frigului iar factorii care favorizează astfel de tulburări sunt îmbrăcămintea umedă și strâmptă, vântul, umezeala, anemia, debilitatea organismului și problemele circulației sângelui.

Victima care suferă de acțiunea frigului și de o astfel de tulburare locală poate avea de fapt o suferință a întregului organism. Starea sa este rea iar agravarea ei depinde de intensitatea leziunii, de gradul degerăturii și de modul cum este afectat organismul. De exemplu, dacă degerătura este de gradul I apar senzații de furnicături, paliditate, răcirea pielii, stări de durere, delir, somnolență, eritem, apatie sau agitație. În situații mai grave, când degerătura este de gradul II pot fi prezente papule care au conținut sanguinolent, iar în plus zona respectivă se umflă, apare edemul.

Necroza este un semn clar că degerătura este de gradul III și poate afecta toată grosimea pielii, aspectul fiind uscat și negru. Astfel de leziuni pot avea urmări grave pentru zona lezată, lasă ulcerații care țin și două luni de zile. În cazul degerăturii de gradul IV apare gangrena uscată și astfel țesuturile pot fi afectate chiar până la nivelul osului.
Măsuri de prim ajutor în caz de degerături:

În primul rând trebuie observată cu atenție victima și ajutată să stea într-un loc ferit de frig, la adăpost, unde temperatura să nu fie nici foarte ridicată, doar de cel mult 10 grade Celsius. Chiar dacă nu există un cadru medical competent, victima poate fi examinată, pentru a vedea ce regiuni digerate are. Dacă leziunile sunt minore și este o degerătură de gradul I se poate încălzi zona respectivă cu mâinile.

Pur și simplu se aplică palmele pe pielea rece a victimei și se încălzește tegumentul. În cazuri mai grave deja lucrurile sunt mai complicate și trebuie aplicate niște tehnici medicale de specialitate. O metodă simplă de dezghețare ușoară este cufundarea degetelor afectate de frig în apă la temperatura de 40 grade Celsius o perioadă scurtă de timp (de aproximativ un sfert de oră).

Tot din măsurile de prim ajutor ține și încălzirea victimei când este vorba despre o înghețare generalizată. Se poate opri scăderea temperaturii corpului victimei prin îmbrățișarea acesteia și astfel salvatorul poate acorda o urgență imediată acesteia. De asemenea, băuturile fierbinți sunt eficiente – un ceai foarte cald este recomandat în astfel de cazuri.

Salvatorul trebuie să fie atent la starea victimei, să-i observe semnele vitale și dacă este o situație de stop cardio-respirator trebuie să-i aplice resuscitarea cardio-respiratorie. O altă măsură de urgență este să sune la ambulanță să prezinte dispecerului cât mai clar starea victimei, să facă tot posibilul pentru a facilita transportul victimei la spital. Doar la un spital și cu ajutorul cadrelor medicale de specialitate se pot aplica și alte tratamente care ajută al restabilirea stării victimei.

Se vor administra antibiotice în caz de infecții și calmante pentru durere. De asemenea, reîncălzirea corpului se va face în băi cu apă. Dacă este necesar se vor administra perfuzii cu glucoză, se vor trata plăgile de pe corpul victimei afectate de degerături. În orice caz încălzirea victimei nu se va face deodată ci în mod progresiv. Transportul ei la spital se va face în poziție comodă, întinsă pe targă, fără a forța victima să facă anumite mișcări, care în caz de degerături să-i agraveze starea.