In multe formule magice apar diferite plante si ierburi care, cu sute de ani in urma, erau folosite de vrajitoare pentru obtinerea unor lichide bizare, tocmai datorita proprietatilor aproape supranaturale ale acestor ingrediente. Omagul-albastru este o astfel de planta, utilizata demult pentru prepararea unei otravi speciale pentru varfurile sagetilor folosite dupa cum se spune in prinderea animalelor de prada in timpul vanatorii.
Aceasta planta este cunoscuta si sub numele de iarba-lupului, aconit, palaria-calugarului, moartea-caprei si are denumirea stiintifica de Aconitum napellus. Face parte din familia Ranunculaceae sau Ranunculacee si este originara din Europa, unde creste pe scara larga in paduri si zone umede, mai ales in Muntii Carpati, Alpi si Apenini.
Omagul-albastru este o planta perena ce poate avea inaltimea de 1 m, radacina in forma unor tuberculi fusiformi, frunzele palmate si verzi, raceme mari cu flori in nuante de culori albastru-inchis sau violet care infloresc in perioada lunilor iunie-septembrie.
In medicina traditionala aceasta planta este folosita foarte rar deoarece este considerata otravitoare. In homeopatie planta este utilizata in tratamentul febrei si gripei datorita puterilor ei de vindecare puternice. Ea trebuie folosita in doze mici si numai la recomandarea medicului.
Totusi medicii spun despre compusii chimici pe care ii are aceasta planta ca o parte sunt benefici pentru organism, in schimb altii sunt nocivi pentru om. Astfel ei spun ca aconitina este un alcaloid din compozitia plantei din care daca se iau doar cateva miligrame se poate ajunge la deces.
In concluzie planta se foloseste sub stricta supraveghere a medicului sau a farmacistului si doza prescrisa trebuie respectata intocmai. In general medicamentul are in compozitia lui aceasta planta dar si alte plante medicinale care impreuna au efecte sedative, analgezice, ajuta in tratamentul atacurilor de panica, in calmarea durerilor de gat si de urechi, in scaderea febrei.
Persoanele care iau accidental o doza prea mare din medicamentele ce contin aceasta planta pot suferi anumite simptome foarte neplacute – slabiciune cardiaca, sentimente de angoasa, tulburari de vedere, senzatie de furnicaturi la nivelul pielii si mai ales pe fata, zgomot in urechi, strangerea gatului ce poate cauza moartea prin asfixiere. Frunzele plantei contin mai putina aconitina decat tuberculii radacinii. O cantitate mai mica de 6 mg de aconitina poate duce la paralizia muschilor motori si senzoriali si poate cauza moartea.
