Anumite leziuni ale membrelor inferioare au fost asociate cu diabetul zaharat, de aceea este important să se aplice un tratament corespunzător pentru ameliorarea simptomelor acestei boli. Din păcate la diabetici apar complicații infecțioase și ulcere la picior care sunt cunoscute cu denumirea de ,,picior diabetic”. În opinia medicilor aceasta este principala cauză a amputațiilor membrelor inferioare (când se ajunge la cangrenă), deci sunt necesare măsuri de prevenire ale formării ulcerelor la picioare și aplicarea de tratamente care să ajute la vindecarea acestor leziuni.
Persoanele care suferă de diabet au un risc mare de a dezvolta ulcere la picior având în vedere faptul că în 80% din cazuri se suferă de picior diabetic. Cea mai simplă cauză a apariției acestei complicații este rănirea pielii piciorului, presiunea exercitată de pantoful prea strâmt asupra pielii și dezvoltarea ulcerelor.
Modificările degenerative al pielii pot duce la dezvoltarea infecțiilor, din categoria lor fac parte uscăciunea tegumentului, fragilitatea, subțierea acestuia. De asemenea, la diabetici este redus foarte tare tonusul vascular normal la membrele inferioare. O altă cauză a ulcerelor la picior, foarte important de luat în seamă, este boala vasculară periferică. Este vorba despre scăderea fluxului de sânge care poate promova infecția și contribui la agravarea leziunilor mici și inhibarea vindecării.
Oamenii deja știu că dacă ai diabet rănile se vindecă greu, sau deloc. Medicii spun că la diabetici pot să apară tulburări de elasticitate, hiperglicemie, daune ale membranei bazale ale arterelor, leziuni arteriale ocluzive (mai ales dacă contribuie și alți factori cum sunt fumatul, hiperlipidimia și hipertensiunea arterială). În cazuri grave, tratamentul nu dă rezultate și leziunile vasculare devin severe, se ajunge la amputarea membrului inferior.
Alte probleme la bolnavii cu diabet sunt deformările picioarelor. În 50% din cazuri, pacienții dezvoltă tulpini musculare, probleme artritice, proeminențe osoase, se plâng de limitări ale mobilității degetelor și articulațiilor de la picioare, distrofie ale unghiilor, traumatisme ale țesuturilor din jurul acestora, au ischemie locală, neuropatie, tulburări congenitale, pot suferi anumite traume care predispun la fracturi și răni deschise la membrele inferioare. Ulcerațiile de la călcâi se pot produce din cauza frecării pielii cu pantoful prea strâmt.
Atrofia mușchilor intriseci ai piciorului produce dezechilibre asupra structurii oaselor și sunt o cauză a apariției bătăturilor, a deformării membrului, denumirea fiind de ,,picior de cal”. Bătăturile apar din cauza tensiunii acumulate în exces, de mișcările anormale ale piciorului, de distrugerea țesutului conjunctiv și muscular. Presiunea asupra călcâiului poate duce la dezvoltarea necrozei țesuturilor moi, la formarea ulcerelor și a unor complicații de osteomielită.
Neuropatia caracteristică diabeticilor duce la slăbiciune musculară, la tulburări de mers, la distribuția anormală a greutății pe picior, la deformarea piciorului, la boli vasculare periferice și alte complicații. Dacă sunt și alte probeleme de sănătate – obezitate, edem periferic, etc – se poate agrava starea de sănătate. Din păcate boala vasculară periferică inhibă vindecarea țesuturilor deterioarte.
Dacă se ajunge la fracturi de stres, luxații, leziuni cronice patologice, ca în cazul pacienților cu neuropatie periferică severă, situația este și mai gravă. Pacienții cu diabet pot ajunge la complicații catastrofale din cauza unor asemenea leziuni. Fracturile cresc riscul de amputare a membrelor inferioare la astfel de bolnavi.
Medicii realizează o examinare amănunțită a picioarelor pacienților cu diabet, inspectează pielea deasupra proeminețelor osoase, mersul acestora, instabilitatea, poziția piciorului, forma acestuia, mobilitatea articulațiilor, prezența bătăturilor, a leziunilor, a ulcerelor de la nivelul pielii, etc. Interesant este că ulcerele la astfel de pacienți sunt nedureroase fie că sunt sau nu cu procese infecțioase severe, fapt ce ajută la curățarea ușoară a plăgilor, la tratarea lor cu medicamente adecvate fără a produce un disconfort pacientului.
În funcție de adâncimea și gravitatea ulcerelor, de problemele care apar, bolnavul trebuie să urmeze un tratament care implică consultație, aplicarea de pansamente, bandaje pe rana neinfectată, curățarea acesteia, terapia cu antibiotice dacă apar infecții. În caz de cangrenă este necesar ajutorul unui medic chirurg vascular, iar dacă este o situație de cangrenă pe toată talpa piciorului este posibil să se recomande amputarea membrului inferior.
