Aceasta este o floare minunată de primăvară, de culoare albastru azuriu spre violet, care crește în pădurile din România. Apare spre sfârșitul lunii februarie, uneori chiar înainte de apariția ghioceilor și poate fi găsită până în luna mai. Ea preferă pădurile montane cu soluri pietroase și calcaroase. Are rădăcinile adânci și crește înaltă de cel mult 20 cm.
Crucea voinicului poate fi observată în munții Carpați din țara noastră și are denumirea științifică Hepatica transsilvanica. În popor este numită și planta Trei crai. Este o plantă erbacee perenă, apreciată însă și pentru proprietățile sale medicinale. Florile sunt foarte frumoase, solitare, iar frunzele sunt trilobate. Pe fiecare lob separat are alți lobi mai mici. Petalele sunt ovale și puțin alungite, mov-albăstrui, cu multe stamine și fire albastre, pistile gălbui ce se maturizează în anchene.
Planta crucea voinicului
Despre Hepatica transsilvanica se spune că are un compus numit protoanemonină, care este puțin toxic. După ce a fost uscată însă, protoanemonina devine anemonină, care este tolerată de organismul uman.
Ca plantă medicinală, Hepatica transsilvanica este apreciată pentru că:
- Ajută în reducerea indigestiei
- Are acțiune tonică și emolientă
- Poate ameliora afecțiunile ficatului
- Are efect mucilaginos și astringent.
Ceaiul din planta uscată (părțile ei aeriene) este utilizat în afecțiunile plămânilor. De asemenea, planta ajută la vindecarea arsurilor solare. Ceaiul se realizează din 3 linguri de plantă uscată la 500 ml de apă fierbinte, se infuzează 5 minute, apoi se strecoară și se poate folosi.
Alte aspecte despre Hepatica transsilvanica
Crucea voinicului este în general o floare rară și, prin urmare, nu trebuie distrusă. Ea este considerată o floare de primăvară, deosebită, care ne încântă cu frumusețea ei atunci când facem trasee montane, prin pădurile din țara noastră. Oamenii o pot vedea chiar și atunci când încă mai sunt urme de zăpadă prin păduri; are o culoare neobișnuit de frumoasă încât oricine ar dori să o aibă în grădina casei.
Planta rezistă la frig și chiar nu are nevoie de vreme prea caldă ca să înflorească. Pe vreme înnourată, floarea se închide pentru a se proteja de umiditate. Ea nu are nectar ca alte flori, deci nu este preferată de fluturași sau de alte insecte care mănâncă polen. Totuși sunt insecte care se ocupă și cu polenizarea acestor plante de primăvară. După ce înflorește, floarea ține cam 3-4 săptămâni. După 60 de zile de la înflorire, se recoltează semințele, prin care ea se poate înmulți. Crucea voinicului preferă solul argilos, nisipos, zonele umbrite. Ea are nevoie de lumina directă a soarelui cam 2-3 ore pe zi, apoi preferă umbra.
Crucea voinicului este o bijuterie rară din munții Carpați și deci nu ar trebui distrusă aiurea. Ea face parte din familia Ranunculaceae, are un aspect atât de frumos încât îți aduce bucurie imediat ce o vezi. Cei care vor să o fotografieze, o pot căuta mai ales în pădurile veșnic verzi și pădurile de foioase. Se spune că este mai rară în pădurile de foioase, apare doar ocazional. Ea înflorește devreme, sezonul ei fiind mai ales în luna martie. Unele înfloresc din februarie, când se pot găsi ocazional și flori de potbal, care sunt galbene.
Plante din genul Hepatica
O altă floare este Hepatica nobilis care are florile mai mici, albăstrui deschis. Aceasta apare tot în februarie-martie și crește înaltă de 9-15 cm. Spre deosebire de H. nobilis, Hepatica transsilvanica preferă solul puțin mai uscat, argilos și nisipos, în care rădăcinile sale se pot răsfira. Rizomii târâtori sunt destul de adânci, bine fixați în pământ și se întind pe sub copacii din pădurile de foioase; florile se bucură de soare și de un drenaj bun.
Acestea sunt printre cele mai frumoase flori de primăvară de la noi din țară, care apar imediat ce se topește zăpada. Ele sunt primele flori sălbatice care apar după ce se termină iarna. Pot fi văzute și la grădinile botanice din România.
Conform unui studiu realizat de cercetători, această plantă din genul Hepatica se folosește pentru tratamentul unor probleme precum: calculi biliari, afecțiuni hepatice, ficat mărit, ciroză hepatică, icter, hepatită. Planta este utilizată de oameni pentru:
- Tratarea problemelor tractului digestiv, ameliorarea senzației de sațietate
- Stimularea pancreasului, reducerea afecțiunilor stomacale, purificarea sângelui
- Tratarea venelor varicoase, a hemoroizilor
- Stimularea circulației sângelui, scăderea colesterolului
- Reducerea simptomelor de menopauză, îmbunătățirea metabolismului.
Studiul arată că planta este bună în caz de varice, disconfort digestiv, afecțiuni hepatice, probleme cu circulația sângelui, întărirea nervilor și altele.
De la plantă se folosesc părțile aeriene, se pun la uscat. Nu se folosește proaspătă, nu este indicată femeilor însărcinate sau care alăptează.
Hepatica transsilvanica este apreciată și ca plantă pentru grădinile decorative. Unii cultivă planta în grădina personală și ea chiar se dezvoltă foarte bine mai ales dacă pământul este argilos nisipos și bogat în calcar. Desigur, solul trebuie să fie cât mai bogat în substanțe nutritive.
