Cicoarea (Cichorium intybus) este o planta ierboasa originara din Europa si Asia, care face parte din familia Asteraceae. Este cunoscuta si sub alte denumiri: cicoarea de camp, dorulet, cicoarea amara sau cicoarea de vara.
Este apreciata din cele mai vechi timpuri. In Evul Mediu era considerata o planta cu puteri magice, care conferea invulnerabilitate, astazi este cunoscuta ca planta medicinala, datorita proprietatilor ei deosebite.
Cicoarea este o planta ce poate ajunge la inaltimea de 1,5 m, cu tulpina ramificata si radacina in forma de fus, lunga de 15 cm. La baza tulpinei, frunzele sunt grupate in rozeta, sunt scobite adanc si mult alungite. In lungul tulpinei si pe ramuri, frunzele sunt de asemenea lungi dar nedivizate. Cele superioare inconjoara tulpina cu baza lor si au marginile intregi. Pe partea inferioara, frunzele sunt de culoare mai deschisa si prezinta perisori. Florile au diametrul de 3-4 cm, sunt de culoarea albastra, uneori albe sau albe-roz, cu petale ce se deschid dimineata in zilele insorite. Planta contine un suc laptos.
Modul de recoltare
De la cicoare se recolteaza partea aeriana si radacina. Partea aeriana se culege in perioada infloririi, in lunile iulie-septembrie, mai ales dimineata, inainte de a se deschide florile, cand roua s-a evaporat. Se asaza la uscat in locuri umbroase si uscate, bine aerisite. Florile uscate sunt albe-cafenii. Din 6 kg de planta verde se obtine 1 kg de planta uscata. Se ambaleaza in saculeti de panza.
Radacina se recolteaza mai tarziu, in lunile sepembrie-octombrie. Se curata de pamant, se spala bine, se scurge bine de apa si se pune la uscat in locuri aerisite. Din 5 kg de radacina recoltate recent se obtine 1 kg de radacina uscata. Radacina uscata are la exterior culoare cafenie-cenusie, iar la interior culoarea este albicioasa cu puncte galbene sau cafenii, fara miros, dar cu gust amarui.
Ce contine cicoarea?
- Vitamina B, C, K, P, calciu, fosfor, potasiu, fier, cupru, mangan.
- Materii dulci, acizi aminati liberi.
- Proteine, amidon, lipide.
Preparate din cicoare
- Salata – Frunzele de cicoare se amesteca impreuna cu alte frunze de salata, mai putin amare.
- Suc – Frunzele proaspete de cicoare se pot amesteca cu frunzele de creson, fumarita si laptuca, in cantitati egale. Se iau 60-100 g suc / zi.
- Infuzie – La un litru de apa fierbinte se pune aproximativ 30 g frunze proaspete de cicoare.
- Decocot de radacina – Se pun 20-30 g radacina uscata si maruntita la un litru de apa si se lasa sa fiarba un sfert de ora. Se bea o cana inainte de fiecare masa.
- Radacina uscata sau prajita – Se pun 50 g la un litru de apa fierbinte. Este folosita de obicei in loc de cafea.
Cicoarea se utilizeaza in tratarea unor afectiuni
- Boli de stomac si de ficat – Sunt recomandate preparatele din tulpina, dar si din radacina.
- Infectii urinare, guta, litiaza, calculi la rinichi si vezica – Se bea cate o cana de infunzie de frunze de cicoare inainte de fiecare masa.
- Constipatia – Se trateaza cu infuzie de frunze de cicoare. Se bea o cana dimineata si la pranz inainte de masa. Aceasta planta este un bun diuretic si un laxativ usor.
- Depurativ pentru copii – Se foloseste siropul sau sucul de cicoare.
- Astenie si anemie – Cicoarea are efect remineralizant, antianemic, este un tonic general.
- Anorexie, dermatoze – Se foloseste decoctul de radacina si infuzia de frunze de cicoare.
Cicoarea creata (Cichorium endiva) este o planta care se aseamana cu cicoarea de camp si face parte din aceeasi familie Asteraceae. Este cunoscuta si sub denumirea de cicoare de gradina si este originara din Asia de Sud. Este o planta bianuala, care ajunge la inaltimea de 1,5 m, are florile mari si albastre, iar radacina puternic pivotanta.
De la cicoarea creata se culeg mai ales frunzele, in luna august, se congeleaza pentru a fi servite sub forma de salata pe timpul iernii. Frunzele contin substante amarui cu efecte foarte bune asupra intestinelor si stomacului. In functie de forma frunzelor se disting doua varietati ale plantei: cicoarea cu foi late si cicoarea creata.
