Exista un soi de planta medicinala care isi trage numele de la centaurul Chiron, acel personaj supranatural care apare in mitologia greaca drept avand cunostinte de medicina. Aceasta a tratat cu tintaura o rana la piciorul lui Hercule, in urma unui accident cu o sageata otavita. Planta poarta numele de tintaura (Centaurium erythraea), fierea-pamantului sau potroaca si face parte din familia Asteraceae. Numele de ,,erythraea” vine din lumba greaca, inseamna ,,rosu” si face referire la culoarea rosie a florilor.
Aceasta planta anuala sau bianuala, ierboasa, este raspandita in toata Europa, in regiunile de campie si de deal, in fanete, poieni si margini de padure. Ca aspect general planta este subtire, cu tulpina inalta de pana la 30 cm, groasa de 2,5 mm, simpla, in patru muchii sau ramificata. La baza tulpinei pot fi observate frunzele distribuite in rozeta, lungi de 4 cm si late de 2 cm.
De-a lungul tulpinei apar o serie de frunze verzi, opuse, lungi de 5 cm, cu un numar de 3-5 nervuri fiecare. Cand planta infloreste frunzele care cresc la baza tulpinei se usuca. In perioada lunilor iunie-septembrie apar inflorescentele alcatuite din mai multe flori, in varful tulpinelor sau ramurilor. Florile se prezinta sub forma unor mici corole, alcatuite din 5 petale de culoare rozie, alba sau rosie. Inainte de inflorire bobocul fiecarei flori are corola rasucita.
In timpul infloririi planta are proprietati medicinale deosebite, de aceea de la ea se recolteaza partea aeriana inflorita, in lunile iulie, august sau septembrie. Recoltarea se face in zilele insorite, dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, intotdeauna se utilizeaza un foarfece pentru a taia doar partea superioara, avand grija sa nu se smulga planta cu radacina. Se pune la uscat pe hartii, in strat subtire, in locuri bine aerisite, ferite de razele puternice ale soarelui.
De asemenea se pot lega manunchiuri si suspenda de sarme intinse la uscat, in poduri sau balcoane. Din 4 kg de planta abia recoltata se obtine 1 kg de planta uscata. Poate fi pastrata timp indelungat in saculeti de panza. Planta uscata are un miros vag si un gust amar. Datorita gustului sau amarui tintaura stimuleaza digestia si pofta de mancare. Mugurii infloriti au efect antifebril, antiinflamator si antiseptic.
Ceaiul de tintaura este renumit ca fiind tonic-amar, poate fi consumat de persoanele care nu au pofta de mancare. De asemenea planta este utilizata la prepararea unor bauturi alcoolice aperitive, cum sunt lichiorurile sau anumite digestive, deoarece contine o substanta amara numita eritaurina.
Planta este folosita ca un antipiretic, impotriva malariei si ca hipoglicemiant. Are proprietati antiscorbutice, febrifuge, depurative si antiinflamatoare.
Curele cu ceai de tintaura (2-3 cani/ zi inainte de masa) au efect de tonifiere si curatire a organismului, de stimulare a circulatiei sangelui. Principiile amare si detoxifiante ale acestei plante sunt un bun remediu in tratarea unor afectiuni ale ficatului si rinichilor.
Acest articol este doar in scop informativ, planta este bine sa fie folosita pe baza de reteta si la recomandarea medicului.
