Un studiu recent, realizat de cercetătorii australieni arată că dieta bogată în fructe și legume este asociată cu mai puțin stres. Află în acest articol ce cantitate de fructe și legume trebuie consumată zilnic și care sunt beneficiile acestei diete.
Navigare rapidă în articol:
1. Consumul de fructe și legume
Un studiu din mai 2021, de pe Science Daily, arată că persoanele care consumă mai mult de 470 g de fructe și legume pe zi, au un nivel de stres cu 10% mai mic, decât cele care consumă mai puțin de 230 g. Cercetătorii recomandă introducerea fructelor și legumelor în dieta zilnică a oamenilor, pentru reducerea nivelului de stres.
Studiul s-a realizat pe un număr de 8.600 de oameni din Australia, care aveau vârste cuprinse între 25-91 de ani. Rezultatele studiului au fost:
- Persoanele care au consumat cel puțin 470 g de fructe și legume zilnic, au avut un nivel mai mic de stres, cu 10%, decât persoanele care au consumat o cantitate mai mică de astfel de alimente crude
- Dieta bogată în fructe și legume oferă bunăstare mentală, sănătate și îmbunătățește starea de spirit
- Dieta sănătoasă, bazată pe alimente crude, oferă numeroase beneficii în menținerea sănătății, ajută în reducerea stresului oxidativ și a inflamației
- Legumele și fructele au substanțe nutritive foarte importante pentru organism – antioxidanți, minerale, vitamine, caratenoide, flavonoide
- Oamenii care consumă multe fructe și legume își pot reduce semnificativ stresul.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă consumul a 400 g de fructe și legume în fiecare zi. OMS a ajuns la concluzia că stresul constant și malnutriția (deficitul de fructe și legume) reprezintă factori ce pot duce la dezvoltarea unor probleme grave, precum este demența și depresia. De asemenea, stresul constant poate declanșa și alte probleme de sănătate: diabet, boli de inimă, anxietate.
Ce probleme creează stresul pe termen lung?
Potrivit specialiștilor, stresul pe termen lung poate crește riscul de diabet, boli de inimă, anxietate și depresie.
Stresul și riscul de diabet
Studiile cercetătorilor arată că stresul profesional este un factor de risc pentru diabetul zaharat. Studiile clinice demonstrează și faptul că unii pacienți au dezvoltat diabet după momente de tristețe, supărare și stres profund. Există mai multe boli care au fost asociate cu starea psihologică a pacienților. Un exemplu este diabetul emoțional care este cauzat de stresul intens, pe care un om îl suportă o perioasă îndelungată de timp.
Emoțiile negative mari pot influența hormonii, care au legătură cu acțiunea insulinei în organism, dar și cu predispoziția persoanei care dezvoltă boala.
Un studiu din 2009 sugerează că bărbații care sunt mai stresați au un risc de diabet, de 2 ori mai mare, decât bărbații care evită stresul.
Pentru a preveni diabetul emoțional, oamenii trebuie să aibă o dietă echilibrată (bazată în principal pe consumul de fructe și legume), să evite aloolul, fumatul, sedentarismul, stresul și să fie atenți la starea lor emoțională.
Stresul și bolile de inimă
Foarte mulți oameni sunt expuși unui nivel de stres mult mai mare decât ar trebui pentru a avea o stare bună de sănătate. Sistemul cardiovascular este cel care suferă cel mai mult din cauza stresului, iar riscul de boli de inimă crește. Multe studii ale cercetătorilor arată că factorii de stres pun în pericol sănătatea inimii.
Cecetătorii au spus despre riscurile blocării arterelor din cauza stresului excesiv. Situațiile stresante declanșează producția de globule albe în sânge, care sunt responsabile de apărarea organismului. În exces, acestea pot înfunda arterele, împiedicând fluxul de sânge să fie normal, crescând și riscul de formare a cheagurilor. Statisticile arată că 15% dintre cazurile de infarct se datorează situațiilor de stres excesiv.
Conform unui studiu realizat de cercetătorii din Suedia, pe un număr de 136.637 de persoane, reacțiile severe la stres duc la creșterea riscului de boli cardiovasculare cu 64%.
OMS a spus că, în fiecare an, aproximativ 17,5 milioane de decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare.
Stresul și bolile psihice – anxietatea și depresia
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că anxietatea și depresia sunt provocate și accentuate de stres. Depresia este o boală psihiatrică cronică, care afectează persoanele de toate vârstele, iar stresul o poate declanșa.
Studiile cercetătorilor arată că pandemia de COVID-19 și criza de sănătate publică au creat stres cronic populației din întreaga lume. Stresul a dus la boli psihice, depresie și anxietate.
Pandemia de COVID-19 va avea multe efecte negative asupra sănătății mentale a oamenilor, simptomele tulburărilor de stres fiind deja observate în societate. Oamenii suferă de anxietate, de frică, care sunt asociate cu sentimente de instabilitate, de siguranța zilei de mâine. Ei simt în primul rând un sentiment negativ, de lipsă de control a propriei vieți, iar asta le produce stres intens. Oamenii suferă de stres psihologic crescut din cauza acestei pandemii și mulți dintre ei au dezvoltat deja anxietate și depresie.
Starea de spririt deprimată este unul dintre simptomele depresiei. Alte simptome sunt pierderea chefului de viață, incapacitatea de a experimenta bucuria, scăderea capacității de gândire, dificultăți cognitive, pierderea în greutate sau tendința de a acumula kg în plus, somnolență, insomnie, scăderea poftei de mâncare.
Persoanele care au tulburări de anxietate au un risc mare de a dezvolta și depresie. Semnele care indică anxietatea sunt: creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și altele. Anxietatea excesivă crește tensiunea musculară și ritmul cardiac. Oamenii care au astfel de stări, deși le conștientizează nu reușesc să le inhibe imediat. Tulburările de anxietate pot duce și la simptome precum dificultăți de respirație, palpitații, dureri de cap, dureri musculare, deranj la burtă.
Mulți oameni iau medicamente antidepresive pentru a scăpa de crizele depresive, însă după un timp, riscul ca această boală să reapară este mare. Pentru a scăpa de depresie și anxietate, trebuie redus stresul și în plus este nevoie și de tratament medical psihoterapeutic.
2. Sucurile naturale din fructe și legume
Dieta zilnică ar trebui să includă și sucuri naturale din fructe și legume. Acestea oferă multe beneficii pentru sănătate și anume:
- Ajută în tratamentul obezității, în eliminarea kg în plus
- Sunt un bun remediu în cazuri de hipertensiune arterială
- Oferă corpului minerale, vitamine, antioxidanți și alte substanțe nutritive care cresc imunitatea organismului.
Un exemplu este sucul de sfeclă roșie, care reduce hipertensiunea arterială și riscul de boli de inimă.
Ideal este să se consume fructe și legume proaspete, de sezon. Acestea vor avea toți nutrienții lor naturali. Unele culturi de legume pot avea de 3 ori mai mulți nutrienți dacă sunt consumate imediat ce au fost culese și nu după ce au fost depozitate o perioadă îndelungată de timp.
Mâncarea sezonieră este disponibilă în piață și este mai sănătoasă. Prin urmare, dacă îți plac roșiile, este mai indicat să le consumi vara. Acum se apropie sezonul căpșunelor și al cireșelor, care pot fi cumpărate de la piață. Recomandat este să consumați legume și fructe cât mai proaspete, să evitați alimentele aduse din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, care sunt ceruite și conservate chimic.
