Aceasta este concluzia la care a ajuns o femeie din cauza situatiilor stresante din viata sa. Viata incredibil de agitata pe care o avea i-a indus o stare interioara de nesuportat, a facut-o sa creada ca era foarte bolnava si ca ar avea nu doar una, ci mai multe probleme de sanatate.
Desigur acest lucru se poate intampla oricui, daca luam in calcul ca majoritatea oamenilor sufera in ziua de azi din cauza stresului. De aceea, specialistii in medicina ne recomanda sa avem grija de sanatatea noastra, deoarece este foarte importanta. Trebuie sa avem un control asupra mintii, sa ne punem gandurile in ordine si astfel putem deveni stapani ai propriului nostru destin.
Ana este numele femeii de care va spuneam si iata ce a patit ea
,,Aveam de ceva timp o viata excesiv de obositoare si asta din cauza ca eram casiera, iar stresul la munca ma omoara. Nu va pot spune cate zile proaste am avut, cate nopti albe am facut, insomnia a devenit ceva normal la mine, iar durerile de cap insotite de stari de nervi m-au facut sa imi doresc doar sa adorm, ca sa nu le mai simt. De asemenea, migrenele dese erau insotite si de stari de greata, voma, senzatia ca mi-a slabit vederea, ca ma deranjeaza lumina, stari proaste de prea multa caldura sau de transpiratie rece si alte simptome asemanatoare.
Intr-o zi mi-am spus ca sigur trebuie sa fiu foarte grav bolnava, asa ca am hotarat sa merg la medic. Cand am ajuns in fata cabinetului medical, brusc parca mi-a venit in cap un gand de a renunta si de a pleca acasa. Eram tanara, aveam doar 28 de ani, si totusi starea mea interioara parea a unei femei care devenise nesigura pe ea, nervii ma faceau sa ma razgandesc mereu, nu stiam ce sa fac.
Ma plimbam agitata si nerabdatoare prin fata cabinetului medical si la un moment dat o asistenta m-a remarcat (ea trecea pe holul spitalului) si m-a intrebat ce fac si pe cine astept. I-am raspuns ca sunt grav bolnava si nu pot astepta, insa medicul are un pacient in cabinet si nu pot intra. Asistenta m-a privit cu atentie, intr-adevar avea si de ce: fata mea ea palida, ochii sticlosi, eram nervoasa, ma tineam cu mana in zona inimii si in cele din urma ma rezemasem de perete, de parca nu mai aveam deloc putere, imi lipsea energia.
Chiar atunci pacientul a iesit si asistenta mi-a inlesnit intrarea in cabinet imediat, spunandu-i medicului ca ma simt destul de rau. Am intrat nesigura pe mine, insa cand l-am vazut pe medic mi-a venit dintr-o data curajul, stiam ca imi va da un tratament pentru a ma vindeca si asta era ceea ce aveam nevoie. Asa ca am decis sa-i spun eu tot ce am (de parca stiam exact de ce sufar). Am inceput sa vorbesc repede si sa-i explic simptomele pe care le aveam intr-un mod oarecum exagerat, insa mai tarziu mi-am dat seama de asta.
I-am spus ca sufar de o boala de inima si ca stiu asta sigur, deoarece am dureri la inima intr-un mod de parca ma inteapa ceva ascutit in ea, sau ca simt o arsura puternica la nivelul ei. Apoi i-am explicat cum in anumite momente simt ca inima imi bate cu putere de parca ar vrea sa iasa din piept si ca imi simt pulsul accentuat, imi vajaie urechile, imi amortesc degetele, am un nod in gat, sunt obosita tot timpul, nu pot sa dorm normal si asa mai departe.
Medicul m-a linistit si cu multa rabdare mi-a zis sa beau un pahar cu apa si sa ii spun totul despre ce stari am avut in trecut si despre ce boli am suferit in viata mea. I-am spus ca nu am avut niciodata o boala cardiaca insa, asemenea crize am facut si cu alte ocazii, cand aveam zile foarte grele, pline de probleme la serviciu si situatii stresante. Pentru a fi sigur de diagnostic, medicul mi-a facut radioscopia si electrocardiograma si rezultatul clinic a fost negativ. Deci mi-a demonstrat ca nu sufar de nicio boala de inima.
Cand am vazut asta desigur ca m-am bucurat, insa nu a fost suficient. I-am spus ca eu cred ca am ceva la plamani. Medicul m-a intrebat de ce am ajuns la concluzia asta? I-am explicat ca nu pot sa dorm bine noaptea, am destul de des insomnie, iar uneori ma trezesc in timpul noptii si trebuie sa ma ridic din pat si sa stau un pic la fereastra deschisa pentru a respira adanc, deoarece am impresia ca ma sufoc, ca nu e aer in camera.
M-a intrebat daca in timpul acestei crize tusesc sau daca respiratia mea este usor suieratoare, ori apare un zgomot cand inspir sau expir. I-am spus ca am o usoara tuse uscata, in rest nimic, insa starea mea este de agitatie si de oboseala accentuata. Medicul mi-a facut si un examen pulmonar, apoi o radioscopie pulmonara si din fericire rezultatele au iesit negative, deci nu aveam nicio boala pulmonara.
Care era starea mea de sanatate? Medicul mi-a explicat clar ca am o simptomalogie bogata si ca sufar de tulburari functionale si nu de modificari organice sau boli grave. Aceste tulburari functionale sunt vindecabile si daca sunt descoperite si tratate corect dispar complet.
In cele din urma mi-am dat seama si de ce aveam aceste stari. Ele aparusera datorita stilului de viata nesanatos, din cauza stresului de la serviciu, si astfel in timp ajunsesem sa dezvolt o nevroza ce a fost generata de mai multe stari conflictuale. La acestea s-au adaugat si anumite probleme de sanatate, o afectiune a glandei tiroide, dereglarile hormonale si lipsa de minerale si vitamine din organism (pentru ca aveam o alimentatie dezechilibrata).
De asemenea, am avut in trecut si o infectie urinara accentuata, care dupa cum a spus medicului a fost si ea un factor ce a contribuit la aparitia starilor nervoase. Mai mult decat atat, medicul mi-a explicat ca astfel de probleme duc la slabirea functionarii creierului in activitatea sa de a echilibra procesele psihice si de a mentine buna functionare a organelor din corp.
Din pacate, eu sunt cea care am continuat sa duc o astfel de viata stresanta mult timp, nu am facut nimic sa o schimb, de aceea am ajuns sa am aceste simptome. Astfel, din cauza suprasolicitarilor traumatizante (din care va dau doar cateva exemple: situatii conflictuale la job, tulburari de nutritie, activitate stresanta si dezordonata, emotii negative, suparari accentuate si dese) am ajuns la dezechilibre psihice si la nivelul organelor, la o oboseala cronica a intregului organism.
Cum m-am vindecat? Medicul era un om cu experienta in meseria sa si o persoana intelegatoare, cu mult tact si rabdare fata de oameni. M-a facut sa inteleg de ce am aceste stari si sa fiu sigura ca ma pot vindeca, ca boala de care sufar nu este incurabila. Astfel am constientizat ca am anumite tulburari, cauzate de anumiti factori ce tin de stilul meu de viata si am inteles ce simptome imi dau acestea.
Mi-am dat seama ca aveam o idee gresita despre starea mea de sanatate, ca imi imaginam boli invalidante si imi faceam degeaba ganduri negre. Cu ajutorul medicului mi-am recapatat linistea, eram bucuroasa ca nu aveam nicio boala incurabila sau mai stiu eu ce afectiune grava. Pentru a scapa de simptome, am fost nevoita sa-mi iau un concediu medical de 3 saptamani pentru a ma odihni la domiciliu.
Am urmat un tratament pentru glanda tiroida, am luat suplimente de vitamine si minerale (pentru a scapa de carenta in aceste elemente in organism), am urmat un regim alimentar sanatos (bogat in legume, fructe, lactate si carne slaba). De asemenea, am luat medicamente calmante pentru a scapa de starile de nervi si insomnie. In timp m-am facut bine, de aceea pot sa spun cu siguranta faptul ca tulburarile functionale se pot vindeca daca urmezi recomandarile medicului si ai multa vointa sa-ti schimbi stilul de viata.”
Principalele simptome care apar in cazuri de tulburari functionale sunt: oboseala accentuata, starea de buimaceala cand te trezesti dimineata, dificultati de concentrare, scaderea memoriei, senzatie de tiuituri in urechi, insomnie, tuse uscata, amorteli in degete, transpiratie rece, senzatie de sufocare, de caldura, de nod in gat, stare de iritatie, de nervi, de depresie, lipsa de energie, slabiciune, tulburari de vedere, sensibilitate la lumina si alte stari de anxietate. Daca aveti astfel de simptome, mergeti la un medic si urmati tratamentul recomandat de acesta pentru a va vindeca.
