Vertijul – cauzele si tratamentul ametelii

0
682
Vertijul

Vertijul sau ameteala reprezinta aparitia iluziei de miscare sau senzatia de rotatie a mediului inconjurator in raport cu individul. Pierderea echilibrului sau senzatia intermitenta de pierdere a echilibrului poate fi considerata vertij in limbajul obisnuit. Pacientul este singurul care experimenteaza acest lucru si este afectat, multi dintre cei care trec prin astfel de episoade nefiind diagnosticati corect. Aceasta afectiune apare cu precadere la varsta de 2 ani si afecteaza persoane din toate categoriile de varsta. Pe masura ce bolnavul inainteaza in varsta, pot fi observate consecintele acestei tulburari, pierderea echilibrului la varstnici putand avea repercursiuni la nivelul organismului.

De cele mai multe ori vertijul este tratat prin medicatie, fizioterapie, rabdare sau interventii chirurgicale. Cum cauzele vertijului se remit spontan, rabdarea este o necesitate pentru bolnav, iar alegerea medicului potrivit in vederea tratarii afectiunii depinde de experienta acestuia din urma cu boala.

Cauzele bolii

Exista multe cauze ce pot declansa un episod de vertij, printre cele mai banale aflandu-se virozele obisnuite, traumatismul cranian si boala Maniere. Urechea interna este cea afectata in cazul vertijului, la nivelul sau gasindu-se receptorul responsabil cu informatiile privitoare la pozitia persoanei in spatiu. Daca apar anomalii la acest nivel, simtul de echilibru este pierdut si se resimt simptome precum vertijul, greata, pierderea echilibrului sau voma. Afectiunile generale si cele neurologice pot fi cauzatoare de vertij.

Copiii, desi sunt mai putin predispusi la aceasta afectiune, au drept factor de risc al vertijului jocurile pe calculator care simuleaza miscarea. Jocurile 3D pot cauza senzatii de vertij care nu dureaza prea mult.

Stresul este un factor de inrautatire a vertijului, insa nu cauzeaza in mod activ afectiunea. Ataxia – miscarea dezordonata sau tulburarea de coordonare a miscarii – poate fi confundata cu tulburarile care origineaza la nivelul urechii interne. Ataxia este un efect al tulburarilor de la nivelul creierului si actioneaza cu urechea interna pentru a mentine controlul si echilibrul miscarilor fine.

Boala Meniere este o afectiune care se agraveaza daca organismul retine sare, asa cum se intampla in cazul perioadelor de menstruatie. Femeile care sufera de boala Meniere vor avea simptome severe in timpul menstruatiei.

Exista o legatura intre vertij si anxietate, vertijul putand declansa stari anxioase. Anxietatea in sine nu produce vertij, insa asociata cu alti factori poate duce la inrautatirea simptomelor afectiunii. Suferinzii de atacuri de panica pot experimenta episoade asemanatoare vertijului.

Labirintita, o infectie virala a nervului vestibular, detemina pierderi bruste de echilibru in ureche. Creierul este cel care compune imaginea din informatiile primite de la ambele urechi, iar cand semnalele de la o ureche pierd din intensitate, apare labirintita. Efectele bolii dureaza in medie 3 zile si se aseamana vertijului.

Citește și:  Ziua de ieri, oboseala de maine

Cine pune diagnosticul de vertij?

Masajul capului
Masajul capului

Vertijul poate fi descoperit in cazul controlului neurologic sau ORL. Daca bolnavul resimte un numar frecvent de episoade de vetij este recomandata vizita la medicul de familie, apelandu-se la medicul specialist in cazul in care boala are valente cronice.

Nu este exclusa posibilitateaca diagnosticul vertijului sa fie confundat cu cel al altor boli asemanatoare. De cele mai multe ori, aceasta afectiune este confundata cu ameteala si diagnosticul este pus incorect din cauza ca bolnavul nu isi exprima experienta corect. Ametelile se pot referi de fapt si la cefalee usoara, o afectiune cauzata de probleme vasculare. Si anumite tipuri de accidente vasculare pot cauza vertij, acestea fiind asociate cu alte semne neurologice.

Tratamente

Vertijul are tratamente diferite in functie de individ si de simptome. In anumite cazuri, se poate apela la terapia chirurgicala. In cazul in care afectiunea este cauzata de boala Meniere si are loc modificarea treptata a urechii interne, aceasta se va deteriora. Aceasta deteriorare a urechii interne nu poate fi oprita prin medicatie, astfel ca interventia chirurgicala se recomanda in vederea eliminarii simptomelor.

Cand urechea a suferit leziuni, insa functiile sale se mentin fara a fi deteriorate in timp, fizioterapia poate ajuta foarte mult. Daca urechea interna sufera leziuni, bolnavul va resimti pierderi de echilibru pe o durata de mai multe zile. Daca acest inconfort nu dispare dupa cateva zile, fizioterapia ajuta in recuperarea echilibrului. Fizioterapia actioneaza si la nivelul creierului, compensand pierderea functiei urechii interne prin antrenament.

Reabilitarea verstibulara este tipul de fizioterapie preferat in tratarea vertijului si consta in miscari care inrautatesc initial vertijul si care ajuta intr-un final la re-echilibrarea sistemului de echilibru al creierului. Miscarile care ajuta in acest proces sunt miscarea ochilor dintr-o parte in alta, rotatia capului in timpul deplasarii pe un coridor, rotirea capului dintr-o parte in alta.

O componenta a tratamentului vertijului este reprezentata de repozitionarea particulelor. VPPB este o afectiune ce ataca functionalitatea otocitelor din urechea interna, otocite care contin cristale de carbonat de calciu cu rol important in mecanismul de mentinere a echilibrului. Cand bolnavul se asaza brusc, otolitii vor stimula anormal urechea interna. Rezultatul acestei miscari bruste este senzatia de vertij brusc. Manevrele de pozitionare a particulelor reprezinta exercitii ale organismului care modifica pozitia otolitilor, astfel incat sa nu fie cauzate simptome. Aceste exercitii necesita doar cateva minute pentru a fi puse in aplicare si au o rata de succes foarte mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.