Zarna este o planta anuala din Europa, cunoscuta si cu numele popular de solan sau umbra-noptii. Creste in locuri riverane, in apropierea malurilor apelor, pe marginea terenurilor cultivate si in zone cu buruieni. Poate fi intalnita la altitudini de pana la 1000 m. Ca specie are denumirea stiintifica de Solanum nigrum si apartine de familia Solanaceae.
Aceasta planta erbacee are tulpina ramificata si putin aplatizata, de-a lungul ei sunt distribuite frunzele verzi, ovate, cu margini unghiular crestate, iar in varf apar florile adunate in grupuri umbelate, au corola formata din cinci petale ascutite si albe, iar anterele galbene si unite sub forma unui con.
Perioada de inflorire este din luna iulie si pana in septembrie. Fructele sunt mici, de forma unor bace sferice, in luna august de culoare verde apoi in octombrie cand se coc devin mai inchise, chiar negre. Semintele din interiorul fructelor sunt mici, elipsoidale si au culoare maro.
In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei, florile si fructele. In perioada de inflorire se recolteaza frunzele si florile, se pun la uscat in strat subtire pe coli de hartie in locuri uscate, curate si bine aerisite, la umbra. Produsul uscat se pastreaza in saculeti de hartie sau borcane inchise ermetic.
Fructele sunt comestibile doar daca nu sunt verzi, se pot folosi proaspete, se recolteaza dupa ce ajung la maturitate si sunt bine coapte. Trebuie culese cu mare atentie deoarece daca ating hainele pateaza. Frunzele fragede se folosesc si ele in gastronomie, sunt foarte bune in amestec cu alte salate.
Din punct de vedere medicinal planta (mai exact partea superioara) este apreciata pentru continutul ei de substante active: vitamine, aminoacizi, aspargina, taninuri, fitosteroli, alcaloizi, glicoalcaloizi, acid citric, substante saponine, caroten sau provitamina A. De asemenea fructele coapte au vitamina C, zaharuri, tanin, acizi organici. Avand in vedere aceste elemente componente se intelege de ce zarna este apreciata in medicina populara.
Ea are proprietati sedative, diuretice, analgezice, antiinflamatorii, emoliente, purgative, febrifuge si antispastice. Poate fi utilizata sub forma de infuzie, decoct, pulbere sau tinctura. Infuzia din zarna se prepara astfel: se adauga o lingurita de planta uscata la jumatate de cana de apa clocotita, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se filtreaza si se bea cate o lungurita de doua ori pe zi. Pentru tratamentul aterosclerozei, anemiei si hipertensiunii arteriale se recomanda cate o lingurita mica de fructe proaspete pe zi.
Pulberea de zarna este un bun remediu pentru bolile de piele. Decoctul din fructe de zarna este folosit in medicina traditionala, are efect calmant, laxativ si diuretic. Infuzia din flori are proprietati expectorante, antireumatice si diuretice si se prepara astfel: se pune o lingurita de flori uscate la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat 5 minute, se filtreaza si se bea cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Zarna se foloseste doar la recomandarea unui medic si in doze mici recomandate de acesta deoarece are un continut de toxicitate care poate da stari negative. Fructele crude si verzi sunt cele mai toxice.
