Atacul nociv al radicalilor liberi a fost asociat cu îmbătrânirea prematură a organismului. Aceste molecule se atașează de alte molecule deoarece conțin câte un electron nepereche și sunt produse în procesele de ardere-oxidare. Celulele organismului generează radicali liberi datorită factorilor de mediu – iradierii, agenților carcinogeni, etc.
Energia radicalilor liberi este neechilibrată, prin acțiunea lor se produc dereglări ale structurii proteinelor vitale, este afectat metabolismul organismului și crește riscul de îmbolnăvire a corpului. În plus, radicalii liberi sunt vinovați de apariția petelor de bătrânețe de pe piele, de tulburările sintezei ADN-ului, de distrugerea enzimelor vitale din celule.
Radicalii liberi distrug lipidele membranare și sunt imposibil de evitat. Ei apar ca produși secundari ai procesului metabolic. Celulele folosesc drept combustibil oxigenul, iar prin procesele de ardere-oxidare apar și radicalii liberi. În scopul combaterii atacului nociv al radicalilor liberi vin antioxidanții.
Aceștia pot fi luați din alimentele naturale, din legume și fructele care conțin multe vitamine, fitonutrienți și minerale. În general alimentele vegetale sunt bogate în antioxidanți. Pentru menținerea sănătății, nutriționiștii recomandă o alimentație echilibrată dar și suplimente nutritive ca sursă de antioxidanți.
Cele mai importante minerale, vitamine și fitonutrienți cu proprietăți antioxidante sunt: vitamina A, vitamina E, vitamina C, carotenoizii, coenzima Q10, extractul de armurariu, zincul, seleniul, cuprul, manganul, licopenul, luteina, extractul de struguri, silimarina, acidul galic, acizii fenolici, clorofila.
Polifenolii sunt substanțe antioxidante care scad riscul de cancer și boli de inimă. Apar în ceaiul verde, de aceea este recomandat să se bea o cană de ceai verde în fiecare zi. Fructele cu polifenoli în compoziția lor sunt: căpșunele, strugurii, merele, cireșele, perele, smochinele, mango, ananasul, banana, piersica, lămâia, kiwi, portocalele, clementinele, pepenele verde, avocado. Legumele bogate în polifenoli sunt: anghinarea, morcovii, fasolea, pătrunjelul, varza de Bruxelles, țelina, broccoli, vinetele, usturoiul, sparanghelul, ceapa, țelina, salata, ridichea, prazul, ardeiul roșu, roșiile cherry, ardeiul gras verde, roșia, dovleceii.
Datorită formării radicalilor liberi în corpul uman, oamenii ajung să dezvolte boli de inimă, ateroscleroză, accident vascular cerebral, boala Alzheimer, artrită, depresie, tromboză, flebită, cataractă, etc. Prin atacul nociv al radicalilor liberi funcționarea organismului nu se mai face în mod corespunzător, au loc procese inflamatorii, tulburări ale sistemului nervos, scăderea sistemului imunitar, accelerarea procesului de îmbătrânire a organismului. Prin distrugerea lipidelor membranare de către radicalii liberi se dezvoltă bolile inflamatorii, crește riscul de hemoliză, hepatotoxicitate, tumori maligne.
Fumatul și alcoolul consumat în cantitate mare pot accentua efectele negative ale radicalilor liberi în corp. Radiațiile solare excesive contribuie de asemenea la creșterea numărului de radicali liberi și la slăbirea imunității organismului. Poluarea și alimentația nesănătoasă sunt alți factori de risc al formării acestor radicali nocivi. Pentru prevenirea deteriorării sănătății trebuie crescut aportul de antoxidanți în organism.
Plantele sunt apreciate în medicina populară pentru proprietățile lor curative, vindecătoare, și utilizate în metode tradiționale de tratament. Multe dintre acestea conțin substanțe biologic active flavonoide care ajută la combaterea atacului radicalilor liberi. În plus plantele au proprietăți anticancerigene, antibacteriene, antiinflamatorii, antialergice, de creștere a imunității organismului.
Pentru combaterea îmbătrânirii premature a organismului se recomandă o dietă bogată în antioxidanți, multă odihnă, evitarea stresului, respectarea a 3-4 mese ușoare zilnic, un program de muncă rațional, consumul de vitamine, plimbări zilnice, aplicarea unui program de exerciții fizice, tratarea la timp a unor boli grave. Medicina alternativă recomandă remedii naturale ca de exemplu: lăptișor de matcă, polen, propolis, oțet de mere, germeni de secară, drojdia de bere, ceaiurile (din angelică, roiniță, pirus malus) și salatele (din spanac, varză, morcovi, asmățui, stevie, urzică, păpădie).
Bolile care pot grăbi îmbătrânirea sunt: hipertensiunea arterială, bronșita cronică, ateroscleroza, angina pectorală, cardiopatie ischemică, reumatismul degenerativ, adenomul de prostată, osteoporoza, angina pectorală.
Pentru refacerea și intinerirea organismului se recomandă cura cu drojdie de bere. Aceasta este bogată în oligoelemente și vitamine. Cura cu drojdie de bere se ține 14 zile și se realizează astfel: se amestecă 2 lingurițe de drojdie cu 1 linguriță de miere si se ia pe stomacul gol, zilnic, cu jumătate de oră înainte de masă.
Drojdia de bere conține toate vitaminele din grupul B și anume: B1, B2, B3, B5, B7, ..etc. Acestea explică avantajele curei cu drojdie de bere în combaterea îmbătrânirii pielii, afecțiunilor digestive, constipației, depresiei, oboselii, nevralgiilor, afecțiunilor cardiace, bolilor de piele, artritei, intoxicațiilor, ridurilor, eczemelor pielii, stresului, arteritei, arteriosclerozei, colesterolului, dereglărilor metabolismului, căderii părului.
Vitamina B9 din drojdia de bere are efect bun asupra sistemului nervos, vindecă cefaleea, menține echilibrul hormonal, îmbunătățește aspectul pielii. Vitamina B15 din drojdie este ideală pentru combaterea procesului de îmbătrânire prematură a organismului, ajută la detoxiferea ficatului și la vindecarea intoxicațiilor din corp.
Video – Radicalii liberi îmbătrânesc celulele corpului:
