De ce să consumi măcriș? Această plantă apare primăvara și ajută la detoxifierea organismului și la curățarea sângelui. Planta crește spontan (în zonele de deal, munte și câmpie), este comestibilă, combate astenia și are proprietăți antioxidante puternice. Planta iubește soarele, se dezvoltă foarte bine în medii cu umezeală moderată și căldură.
Frunzele sunt fragede, verzi strălucitoare, cărnoase și ușor alungite. Forma frunzelor este lanceolată, ca un vârf de lance. Frunzele sunt prinse direct de plantă prin tulpini. Aceste tulpini sunt pline și prezintă striații pe suprafața exterioară. Tulpinile sunt verzi în partea superioară și roșiatice spre bază. Florile plantei sunt mici și au formă ca la știuleții de porumb. La început florile sunt verzi, apoi devin roz spre roșu.
Denumirea de măcriș vine de la gustul acrișor al frunzelor, ca de oțet. Denumirea științifică a plantei este Rumex acetosa și face parte din familia Polygonaceae.
Măcrișul se consumă crud sau se poate adăuga în salate, sosuri crude și alte preparate culinare, îndeosebi ciorbe. Frunzele se pot usca și astfel se pot consuma pe tot parcursul anului, în orice anotimp. Măcrișul se poate combina cu urzică, leurdă și păpădie, în cura de primăvară, pentru detoxifierea organismului și combaterea asteniei.
Rumex acetosa – 10 motive să adaugi măcriș în alimentația ta
Această plantă cu gust acrișor are numeroase vitamine și minerale. Proprietățile sale vindecătoare se datorează acestor nutrienți: vitamina A, C, B9, K, fier, potasiu, calciu, magneziu, luteină, quercitină, fibre, carbohidrați.
Măcrișul are 10 proprietăți terapeutice și anume:
- Este un bun antioxidant
- Are efect laxativ
- Combate astenia
- Este depurativ
- Are acțiune detoxifiantă
- Are efect diuretic
- Este antiinfecțios
- Are proprietăți hepatoprotectoare
- Este antiscorbutic
- Crește imunitatea organismului.
Măcrișul se remarcă printr-o serie de avantaje, el are compuși fenolici importanți pentru sănătate. Un studiu de pe NCBI arată că măcrișul:
- Are componente active cu efecte benefice – flavonoide, antociani, acizi fenolici, terpenoide
- Conține quercitină (rutină, izoquercitină), derivați de quercitină, luteolină
- Are efect puternic detoxifiant
- Conține acid oxalic în rădăcină; acesta este mai puțin în frunze
- Ajută în tratamentul bolilor hepatice, hemoragiilor pulmonare, hemoragiilor uterine, dizenteriei
- Are efect laxativ, diuretic, antioxidant
- Conține compuși cu activitate antibacteriană, antiinflamatoare, anticancerigenă, antifungică
- Are compuși fenolici cu efect antioxidant și cardioprotector.
Cum se utilizează măcrișul?
Frunzele au aceleași proprietăți indiferent dacă sunt consumate proaspete sau uscate, în preparate culinare. Măcrișul se consumă și sub formă de suc, tinctură, infuzie. De asemenea, el se poate adăuga și în băuturi terapeutice. Din el se face vin de măcriș, din frunzele plantei și vin alb și se folosește ca preparat terapeutic.
Sucul de măcriș cu ulei de busuioc ajută în combaterea insomniei.
Prin consumul frunzelor proaspete de măcriș se elimină anumite simptome, precum: febra, greața, abcesele, hemoroizii, ulcerațiile și altele.
Infuzia de măcriș
Infuzia simplă se realizează din 2 linguri de măcriș adăugate la 250 ml apă fiartă; se dă un clocot, se lasă la infuzat 15-20 minute, se filtrează și se bea; se poate îndulci cu puțină miere.
Modul de realizare a infuziei din măcriș în combinație cu decoctul din semințe de măcriș:
- Se adaugă 2 linguri de frunze uscate de măcriș la o cană de apă clocotită, se lasă la infuzat timp de 20 minute, apoi se strecoară
- Separat se pune la fiert 2 linguri de semințe de măcriș la 300 ml apă, după ce clocotește apa, se mai fierb semințele timp de 5 minute, apoi se strecoară
- La final, se adaugă decoctul peste infuzia din măcriș și se bea.
Infuzia din măcriș este un adevărat medicament pentru ficat; ajută la curățarea sângelui, detoxifierea organismului, îmbunătățirea sănătății ficatului, etc.
Tinctura din măcriș se prepară astfel: se adaugă 2 linguri de frunze din măcriș sau de semințe de măcriș la 100 ml alcool alimentar și se lasă la macerat timp de 10 zile; se agită de 2-3 ori pe zi; după această perioadă, tinctura obținută se filtrează și se păstrează la frigider.
Pentru tratament se recomandă 2-3 căni de infuzie de măcriș pe zi. Acest tratament are efect detoxifiant și hepatoprotector. Dacă se face tratament cu tinctură de măcriș: se pun 30 de picături de tincură într-un pahar cu apă, se bea de 3 ori pe zi.
Măcrișul – sănătos, dar cu un risc: conținutul de oxalați
Măcrișul conține oxalați, la fel ca și spanacul, deci nu trebuie totuși exagerat cu consumul lui. Oxalații sunt compuși naturali prezenți în plantele verzi și formează săruri insolubile cu calciul și anume oxalați de calciu, deci ar putea duce la formarea pietrelor la rinichi (când apar acumulări excesive de oxalați în organism). Acidul oxalic din măcriș se găsește mai ales în rădăcina plantei și doar puțin în frunze, acesta fiind un mare avantaj.
Astfel de compuși sunt în mod normal eliminați prin scaun și urină, deci nu există riscul de a forma pietre la rinichi, mai ales dacă se consumă ocazional, în cantitate moderată. Un aport normal de oxalați pe zi este de 200-250 mg; această cantitate nu produce probleme de sănătate oamenilor.
Alte alimente bogate în oxalați sunt: spanacul, migdalele, soia, sfecla, cartofii, grapefruitul, zmeura, portocalele, avocado, rucola, salata verde, varza albă.
Reducerea consumului de oxalați se poate realiza dacă se alege o alimentație sănătoasă, echilibrată și cât mai variată.
