Sindromul fibromialgiei apare în special la femeile de vârstă mijlocie și este dificil de tratat. El se caracterizează prin: oboseală cronică, dureri musculo-scheletice, slăbiciune, probleme de somn și probleme cognitive.
Acest sindrom produce durere larg răspândită pe termen lung, durere în regiunea cervicală inferioară, în zona occipitală, la mușchiul trapez, în zona celei de a doua coaste, în regiunea gluteală, în zona articulației genunchiului.
Femeile sunt mai predispuse la această boală decât bărbații. Sindromul de oboseală cronică poate fi cauzat și de alți factori, dar este considerat și un simptom principal al fobromialgiei. Uneori medicii găsesc o legătură între fibromialgie și problemele de funcționare ale sistemului nervos central. Medicii sugerează că intensitatea senzației de durere în fibromialgie depinde de modul în care creierul și măduva spinării procesează semnalele dureroase.
Implicarea colinei în ameliorarea simptomelor fibromialgiei
Conform unui studiu recent, aportul alimentar de colină ajută în gestionarea durerilor cauzate de sindromul fibromialgiei. Colina poate influența acest sindrom prin proprietățile sale antiinflamatorii și analgezice. Studiul s-a realizat pe un număr de 38 de paciente cu fibromialgie, cărora li s-au făcut analize de sânge pentru a vedea nivelul de colină, leptină și interleukină (IL-6). În urma studiului s-a constatat că aceste femei cu fibromialgie au prezentat un nivel ridicat de IL-6 și niveluri scăzute de colină și leptină.
Nivelul de interleukină IL-6 în sânge trebuie să fie foarte mic în mod normal. Un nivel de interleukină crescut în sânge apare în anumite probleme de sănătate: infecții, diabet, lupus, poliartrită reumatoidă, inflamație, sepsis, boli cardiovasculare, leucemie, tulburări autoimune.
Colina – Importanța acestui nutrient în organism
Colina este numită și vitamina B4 și are un rol esențial și asupra ADN-ului. Acest macronutrient este un precursor al acetilcolinei care este un neurotransmițător responsabil de buna funcționare a creierului. Colina este importantă pentru activitatea musculară, ficat, dezvoltarea creierului, susținerea unui nivel bun de energie și menținerea unui metabolism sănătos.
Colina susține procesul de detoxifiere enzimatică din ficat, stimulează regenerarea hepatocitelor, ajută la curățarea sângelui de toxine, îmbunătățește metabolismul grăsimilor.
Ca și alte vitamine din complexul B, colina susține funcția creierului și nivelul de energie din organism. Unii cercetători susțin activitatea ei asemănătoare vitaminelor, fiind capabilă să moduleze procesele biologice celulare importante. Colina este un element structural al membranelor fosfolipide importante pentru dezvoltarea creierului. colina crește memoria și atenția pe termen lung, crește performanța memoriei vizuale și verbale, reduce severitatea deficiențelor cognitive și de memoria.
Deficitul de colină produce anumite riscuri pentru sănătate, poate duce la leziuni musculare, probleme de ficat, leziuni hepatice și boli cardiovasculare.
Colina se găsește în anumite alimente precum: soia, ficat de pui și de vită, ouă, somon, cod, migdale, germeni de grâu, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, quinoa, fasole roșie, cartofi roșii.
Leptina – hormonul foamei și sațietății
Leptina este un hormon de echilibrare a energiei din organism. Un nivel ridicat de leptină oferă o senzație de sațietate. Acest hormon peptidic are 167 de aminoacizi și este eliberat de celulele grase în sânge. El duce informația la hipotalamus cu privire la rezervele de grăsime din corp. Absența leptinei are consecințe, duce la consumul de alimente în exces și la obezitate.
Leptina reglează apetitul alimentar, ajută în controlul metabolismului, reglează senzația de sațietate, menține echilibrul energetic în corp, are o influență asupra inflamației din organism și asupra sistemului imunitar.
Nivelul de leptină în organism depinde de indicele de masă corporală, ciclul menstrual și hormonii sexuali (estrogen, progesteron). În timpul sarcinii crește nivelul de leptină.
Deficitul de leptină poate apărea uneori din cauza deficienței ereditare, ceea ce ar putea duce chiar la obezitate severă. S-a constatat că la femeile obeze care țin dietă și slăbesc, nivelul de leptină scade și el, iar asta activează senzația de foame.
Dieta pentru a crește nivelul de leptină în organism trebuie să conțină: alimente bogate fibre (în cereale integrale, țelină, fulgi de ovăz, leguminoase), alimente bogate în acizi grași Omega-3 (sardine, somon), legume variate și fructe proaspete. Sunt recomandate sucurile naturale de legume și fructe. Acizii Omega-3 reduc inflamația în corp și cresc nivelul de leptină.
Trebuie redus consumul de zahăr și evitate gustările de seară. Ultima masă este cina, apoi nu se mai mănâncă nimic până dimineață. De asemenea, contează foarte mult și odihna pentru menținerea stării de sănătate.
