Pentru mulți oameni, disconfortul din zona picioarelor este o problemă frecventă. Acele senzații de furnicături, amorțeală și rigiditate care apar mai ales seara sunt adesea puse pe seama oboselii de peste zi. Totuși, ele pot indica existența unei afecțiuni specifice.
Amorțeala extremităților este foarte neplăcută pentru orice persoană și este cauzată deseori de o poziție incomodă. Unii oameni simt amorțeală după ce stau o perioadă picior peste picior, din cauza presiunii sau întreruperii temporare a circulației sângelui. Amorțeala este produsă de poziția picioarelor și poate fi însoțită și de alte simptome, precum: durere în regiunea lombară, furnicături severe, senzație de târâre la mișcare, amețeală, instabilitate a mersului, tulburări de coordonare a mișcărilor, incontinență urinară, disfuncția organelor de simț.
Medicii spun despre această problemă că este un tip de parestezie, similară cu furnicăturile, înțepăturile sau arsurile.
Sindromul picioarelor amorțite – Când trebuie să te îngrijorezi?
Sindromul picioarelor amorțite descrie o stare în care sensibilitatea pielii de la nivelul membrelor inferioare scade vizibil sau dispare parțial. Printre manifestările frecvente se numără: furnicături, dureri cu caracter arzător mai ales noaptea, crampe la nivelul gambelor, senzație de amorțeală, picioare reci sau slăbite, percepția redusă a temperaturii sau a atingerilor ușoare, instabilitate la mers și tendința de a te împiedica.
De regulă, aceste simptome sunt bilaterale și evoluează treptat. Originea lor este iritarea sau deteriorarea nervilor periferici — o afecțiune cunoscută drept neuropatie periferică.
De la poziții incomode la boli serioase: tot ce trebuie să știi despre amorțeala picioarelor
Disfuncțiile tiroidiene, afecțiunile cronice ale ficatului sau insuficiența renală pot schimba echilibrul metabolic și hidric, afectând eliminarea toxinelor și alimentarea nervilor cu substanțele necesare.
Cel mai frecvent, neuropatia apare în contextul unui control deficitar al glicemiei. În prediabet și diabetul zaharat de tip 2, valorile crescute ale glucozei afectează vasele mici de sânge, perturbând nutriția nervilor și încetinind transmiterea impulsurilor. Stabilizarea zahărului din sânge duce adesea la ameliorarea simptomelor, motiv pentru care testarea glicemiei este esențială.
Neuropatia se poate datora și consumului de alcool, sarcinii, dar și unor cauze metabolice, inflamatorii. Amorțeala la picioare cu dureri severe în timpul somnului face ca persoana respectivă să se miște activ noaptea.
Deficitul vitaminelor din complexul B poate deteriora protecția naturală a nervilor. De asemenea, nivelurile reduse de cupru, vitamina D și folat pot influența negativ funcționarea fibrelor nervoase.
La unii oameni pot exista leziuni ușoare ale coloanei vertebrale care produc senzație de amorțeală la picioare. Alte boli care se manifestă prin sindromul picioarelor amorțite sunt: sindromul de tunel carpian, nevroza isterică, ateroscleroza, distonia neurocirculatorie.
Nu doar bolile, ci și pozițiile fixe pe termen lung pot comprima nervii. Osteocondroza, hernia de disc, traumatismele ori statul mult timp pe scaun pot împiedica circulația sângelui și transmiterea semnalelor nervoase. Alcoolul, unele medicamente sau tratamente oncologice pot afecta teaca fibrelor nervoase. Printre acestea se pot regăsi metformina, antiacidele, anumite antibiotice. În cazuri mai rare, inflamațiile provocate de infecții sau de procese autoimune pot distruge fibrele nervoase, necesitând investigații suplimentare.
Amorțeala picioarelor: când trebuie consultat medicul?
Dacă amorțeala la picioare este însoțită și de alte simptome, atunci este indicat un consult medical. Aceste simptome pot include: slăbiciune intensă, dificultăți bruște de mers, tulburări de vedere, letargie, oboseală, tulburări de respirație, amețeală, pierderea controlului asupra urinării, amorțeală la gât și la spate.
După ce diagnosticul este confirmat, specialistul în neurologie stabilește un plan terapeutic adaptat fiecărui pacient. În mod obișnuit, acesta poate include: terapia cu medicamente cu efecte relaxante musculare, analgezice sau suplimente cu vitamine, dar și aplicarea unor proceduri de fizioterapie și programe de exerciții special concepute. În astfel de cazuri ajută și masajul, tehnicile manuale pentru îmbunătățirea mobilității.
Activitatea fizică moderată, precum plimbările sau mersul pe bicicletă, ajută la reducerea simptomelor, însă trebuie evitate antrenamentele solicitante în orele premergătoare somnului. Reducerea consumului de cofeină, nicotină și alcool poate contribui la ameliorarea simptomelor, întrucât aceste substanțe pot accentua problemele musculare.
Pentru calmarea temporară a disconfortului pot fi utile compresele calde sau reci, masajele ușoare, întinderile blânde, mersul un timp scurt sau alte metode de relaxare. Și o baie caldă înainte de culcare poate oferi o senzație de ușurare. În anumite situații, suplimentele cu magneziu pot fi benefice. Gestionarea stresului poate, de asemenea, reduce intensitatea simptomelor.
În anumite situații, mai grave, se poate recomanda și intervenția chirurgicală.
