Alimente care produc acumularea de toxine în organism

În ziua de azi nu ne mai mirăm că acumulăm foarte multe toxine în organism din cauza alimentației nesănătoase. Aceste substanțe nocive – toxine – sunt omniprezente (în gazele reziduale, poluarea atmosferică, metale grele, erbicide, pesticide) și sunt produse și prin consumul în exces a unor alimente nocive pentru organism. Despre acestea poți afla în acest articol, dar mai ales motivele pentru care anumite alimente trebuie consumate cu moderație.

Navigare rapidă în articol:

• Principala cauză a bolilor este acumularea de toxine în organism
• Dieta bogată în proteine încarcă organismul cu toxine
• Adevărul despre laptele de vacă
• Consumul mare de cafea este dăunător organismului
• Cum dăunează surplusul de zahăr?
• Vaccinarea stârnește controverse
• Alți factori ai îmbolnăvirii organismului.

Principala cauză a bolilor este acumularea de toxine în organism

Starea de sănătate a organismului se menține dacă lichidele din organism sunt alcaline cu excepția pepsinei și a acidului clorhidric. Aceste sucuri gastrice au rol important în organism. Potrivit specialiștilor pH-ul sangvin trebuie să fie ușor alcalin, să fie în mod normal 7,4.

Alimentația acidă afectează sănătatea organismului:

• Foarte important pentru sănătate este utilizarea mineralelor de către organism. Dacă alimentația este predominant acidă, în organism apar compuși de sulf, fier și fosfor în exces, care distrug mineralele alcaline. Astfel se produce în organism un deficit de minerale importante pentru sănătate: potasiu, sodiu, calciu și magneziu.
• Acizii din organism (introduși prin alimentația nocivă) pot inflama țesuturile și produce iriații la nivelul acestora. De exemplu acidul uric ce apare din cauza consumului excesiv de proteine animale crește riscul de gută și alte boli inflamatorii în organism. Acidul uric este și rezultatul formării micozelor în corp.
• Carnea, produsele de origine animală, ouăle, produsele lactate pasteurizate sunt alimente care produc aciditate în organism. Excesul de aciditate este cauza inflamațiilor țesuturilor, poate afecta procesul normal al celulelor de a transporta nutrienții, poate ingreuna respirația celulară și poate duce la degradarea celulelor.

Toxicitatea este cauza îmbolnăvirii organismului

Alimentele care produc aciditate în intestin cresc nivelul de mucus, epuizează organismul (scad nivelul de energie) și duc la acumularea de toxine. Astfel de alimente sunt laptele, carnea, zaharurile, băuturile iritante și altele. Consumul de carne în exces nu este sănătos pentru organism pentru că oferă un surplus de proteine animale care produc acumularea de toxine în intestine.

Toxicitatea poate îmbolnăvi grav organismul. Ea se formează în tot organismul: în celule, în jurul celulelor, în sânge și organe, etc. Dacă se ține o dietă foarte acidă și în organism există un nivel de toxicitate ridicat, apar inflamații, ulcerații și tumori.

Acumulările de toxine în exces produc:

• Blocarea circulației sangvine și limfatice
• Reducerea capacității celulelor de a funcționa normal
• Apariția răcelilor, afecțiunilor limfatice
• Producerea tulburărilor gastrointestinale
• Dezvoltarea infecțiilor
• Producerea multor boli.

Dieta bogată în proteine încarcă organismul cu toxine

Numeroase studii realizate de cercetători au demonstrat că proteinele animale sunt toxice pentru organism. Ele se absorb în pereții intestinali și provoacă acidoză. Acest lucru afectează imunitatea și facilitează dezvoltarea paraziților.

Carnea are un conținut mare de fier și celule roșii moarte. Când se consumă multă carne apare un exces de fier ionizat în organism care are un grad de toxicitate ce produce:

• Scăderea nivelului de crom, zinc, calciu din organism.
• Creșterea nivelului de sodiu, azot și forsfor în organism.
• Creșterea tensiunii arteriale.
• Retenția de apă în organism.
• Coagularea lipidelor.
• Acumularea de toxine în organism.
• Distrugerea danturii.

Carnea pe care o cumpărăm are un conținut de substanțe care nu sunt sănătoase pentru organism și anume: erbicide, pesticide, antibiotice, hormoni de creștere și compuși toxici din poluarea atmosferică. Multe dintre acestea produc acumularea de toxine în organism și sunt cancerigene.

De ce nu este indicată dieta bogată în proteine?

Cercetătorii recomandă reducerea consumului de carne din cauza unor motive clare:

• Epuizarea, scăderea energiei – Organismul nu poate utiliza proteinele animale ca atare, ele trebuie descompuse în aminoacizi și apoi aceștia vor fi utilizați. Procesul de descompunere necesită un consum de energie și deci nu ajută nicidecum la creșterea energiei în organism.
• Oamenii vor să slăbească prin această dietă deoarece se spune că ajută la descompunerea grăsimilor. Ei trebuie să știe însă că proteinele nu reprezintă un combustibil pentru organism, ele sunt descompuse în aminoacizi în urma procesului de digestie și ajută la creșterea și dezvoltarea țesuturilor. În timpul dietei bogate în proteine se încearcă arderea proteinelor, în lipsa zaharurilor (care ar reprezenta un combustibil important pentru organism). Din păcate activitatea de ardere a proteinelor poate duce la degradarea țesuturilor și la apariția unor boli fiindcă este afectat țesutul renal, hepatic și pancreatic.
• Hiperactivitatea țesuturilor – În urma digestiei proteinelor și metabolismului acestora se formează acid uric, acid sulfuric, acid fosforic și alți acizi. Toți acești acizi irită și inflamează țesuturile, produc hiperactivitatea acestora.
• Aciditatea mare provocată de proteinele animale scad echilibrul pH-ului în organism și astfel facilitează apariția inflamațiilor țesuturilor și degradarea lor.
• Deficitul de calciu – Proteinele animale sunt bogate în azot și fosfor care dacă sunt în exces în organism vor duce la un deficit de calciu și electroliți.
• Excesul de proteine poate provoca stări de furie și agresivitate, dar și tulburări de funcționare ale glandelor suprarenale. Cauza este excesul de epinefrină din proteine, prea multe proteine înseamnă prea multă epinefrină și apariția consecințelor de mai sus.
• Dieta cu multe proteine scade nivelul de mangan din corp și de aceea pot să apară probleme de transmitere a impulsurilor neuronale și probleme neuromusculare. De asemenea, apar stări de amețeală și tulburări de echilibru.

Excesul de proteine poate cauza apariția unor boli grave

Consumul ridicat de proteine poate fi cauza îmbolnăvirii organismului:

• Proteinele animale produc acumularea de toxine în organism pentru că ele putrezesc. Produșii de putrefacție sunt toxici și au un miros urât care se imprimă corpului. Experții spun despre ei că sunt un mediu de cultură perfect pentru paraziți. Aciditatea duce la inflamații, inhibă respirația celulară și poate produce treptat moartea celulelor. Proteinele animale au un potențial carcinogen.
• De asemenea, acumularea de produși de putrefacție este nocivă deoarece aceștia ajung și în sistemul limfatic și astfel pot cauza formarea limfoamelor.
• Se consideră că există o legătură între excesul de proteine și apariția cancerului (îndeosebi a cancerului de colon, pancreatic și hepatic). De asemenea s-a spus despre consumul de carne roșie în exces că ar putea duce la creșterea unor compuși în culturile intestinale care sunt cauza apariției cancerului de colon. Este vorba despre compuși de tip N-Nitroso.
• Alimentația bogată în proteine duce la producerea mare de colesterol în ficat mai ales dacă și glandele suprarenale nu funcționează perfect. Colesterolul în exces poate afecta funcționarea sistemului cardiovascular și poate cauza apariția calculozei la colecist și ficat.
• Carnea inflamează glanda prostată și poate cauza prostatita.

Proteinele animale trebuie consumate cu moderație, ele pot fi înlocuite cu proteinele vegetale care sunt sănătoase pentru organism.

Adevărul despre laptele de vacă

Acum, se comercializează mai ales laptele pasteurizat. Structura chimică a acestui lapte este modificată sub influența căldurii. Laptele crud este un produs care generează alcalinitate, și care prin pasteurizare este transformat într-un produs care generează aciditate.

Care este efectul căldurii (prin fierbere) asupra laptelui:

• Sunt distruse toate vitaminele solubile în apă.
• Laptele pierde vitaminele B și C prin fierbere.
• Sunt saturate grăsimile.
• Se stabilesc legături chimice între minerale, sau între anumite minerale și proteine.

Deficitul de enzime care digeră laptele

Principala enzimă care digeră laptele este lactaza. Aceasta digeră lactoza sau așa numitul zahăr din lapte. Experții spun că la majoritatea copiilor care au vârsta de 3-4 ani apare deficitul de enzime care digeră laptele. În concluzie, copiii nu mai trebuie să bea lapte pentru că organismul lor nu dispune de enzimele pentru descompunerea lactozei din acest aliment. În caz contrar apar următoarele consecințe:

• Laptele devine iritant pentru mucoasa tractului gastrointestinal.
• Se intensifică producerea de mucus.
• Dacă alimentația este bogată și în amidon  lucrurile se complică. Mucusul în exces în combinație cu amidonul va produce formarea plăcilor mucoide pe pereții intestinali.
• Mineralele sunt ionizate și efectul lor este transformat din alcalin în acid.

Intoleranța la lactază este de trei tipuri:

• Poate fi ereditară.
• Poate să apară la vârstă fragedă, producția de lactază scade în organism după introducerea alimentelor complementare. Astfel de oameni mai pot consuma puțin lapte mai ales dacă iau medicamente probiotice care conțin lactază și restabilesc mucoasa intestinală. Ei pot mânca iaurt natural.
• Poate fi cauzată de o boală care scade producția de lactază în intestinul subțire.

Mucozitatea formată din cauza produselor lactate poate duce la diferite probleme de sănătate:

• Constipație.
• Inflamarea glandelor tiroidă și paratoroidă (acestea au rol în utilizarea corectă a calciului în organismul uman). Excesul de mucus cauzează funcționarea deficitară a glandei tiroide, fapt ce produce o carență de calciu în organism. Lipsa calciului provoacă slăbirea sistemului osos, nervos, muscular.

Consumul de lapte pasteurizat a fost asociat cu anumite forme de diabet. S-a constatat că anticorpii produși de organism pentru combaterea proteinelor lactate modificate pot ataca și celulele beta care se află în insulele Langerhans din pancreas și a căror rol este de a produce insulină.

Consumul mare de cafea este dăunător organismului

Oamenii consumă zilnic anumite băuturi stimulatoare care au substanțe iritante asupra activității țesuturilor. Abuzul de aceste băuturi este nociv pentru sănătatea organismului.

Principalele substanțe iritante sunt: cafeina, piperul negru, sarea, zahărul rafinat, conservanții. Acestea pot produce tulburări în organism și anume:

• Irită mucoasa intestinală
• Hiperactivitatea țesuturilor
• Acumularea excesivă de mucus (duce la apariția inflamațiilor)
• Boli cronice
• Boli degenerescente.

Consumul excesiv de cafea are după un timp efecte negative asupra organismului:

• Poate irita tractul gastrointestinal.
• Poatea irita și stimula prea mult activitatea unor organe: ficat, inimă, rinichi.
• Poate intensifica activitatea glandelor suprarenale tiroida, timusul, hipofiza.

Substanțele iritante pe care le consumăm zilnic nu sunt bune în cantitate mare. Ceaiul, cafeaua și chiar apa carbogazoasă au anumite substanțe care stimulează țesuturile, dar pe de altă parte pot irita și cauza anumite efecte adverse asupra acestora. Ele conțin alcaloizi, taninuri și acizi (sulfuric, fosforic).

Alte produse care nu trebuie consumate în exces sunt:

• Zahărul rafinat produce aciditate în organism și inflamații, dar și o cantitate mare de mucus în intestine.
• Ciocolata în exces este acidă și are în compoziție acid oxalic. Cercetătorii consideră că mediul acid și oxalații pot fi cauza producerii pietrelor de oxalat de calciu și a calculilor renali.
• Alcoolul în cantitate mare produce o cantitate mare de zahăr în sânge și amplifică activitatea glandelor suprarenale. În acest fel organismul este suprasolicitat și va apărea o stare de epuizare.

Astfel de substanțe iritante trebuie eliminate din dietă deoarece ele oferă o cantitate de energie pe o perioadă scurtă de timp, dar în același timp au dezavantajul că distrug sănătatea organismului.

Cum dăunează surplusul de zahăr?

Zahărul în exces afectează sănătatea pancreasului. Dacă alimentația conține o cantitate foarte mare de  zahăr, grăsimi și proteine, crește riscul de îmbolnăvire a pancreasului. Cercetătorii au asociat consumul de îndulcitori artificiali cu anumite forme de cancer. De exemplu ei au spus despre aspartam că are o neurotoxină care se descompune în formaldehidă.

Zaharurile simple sunt numite monozaharide și trebuie luate din fructe și legume crude, acestea conțin și acizi grași și aminoacizi. Este important să se elimine din dietă zaharurile complexe (dizaharidele, polizaharidele) care au capacitatea de a produce un nivel ridicat de glucoză în sânge. Dieta bogată în fructe și legume oferă necesarul de zaharuri simple (glucoză, fructoză, riboză, galactoză, dezoxiriboză) organismului și astfel acesta va avea suficientă energie (primită de la aceste alimente bogate în nutrienți).

În ceea ce privește zaharurile complexe (ex. amidon, celuloză, maltoză, lactoză, sucroză), acestea nu sunt sănătoase (mai ales în cantitate mare) pentru că:

• Scad energia din organism
• Produc acidoză
• Cresc nivelul de zahăr din sânge.

Vaccinarea stârnește controverse

Despre vaccinare se spune că se face pentru ca organismul să primească o cantitate în doză mică dintr-un virus, pentru ca apoi organismul să lupte împotriva virusului. În acest fel se produc anticorpi de combatere a virsului, deci se dezvoltă imunitatea față de virus. Problema care apare este că virusul va rămâne în formă latentă în organism.

Pentru a preveni îmbolnăvirea există o soluție mult mai bună decât vaccinarea. Organismul trebuie detoxifiat și curățat de toxine, imunitatea consolidată pentru ca acesta să poată lupta împotriva agenților patogeni. Dacă organismul este plin de vitalitate va rezista și nu se va îmbolnăvi.

Vaccinul împotriva hepatitei B a fost asociat cu multe boli din care fac parte: diabet, scleroză în plăci, boli neurologice, artrită. Hepatita B se poate vindeca și pe cale naturală, deci nu trebuie vaccin.

Alți factori ai îmbolnăvirii organismului

Organismul poate fi slăbit și de substanțele chimice pe care le luăm din aer, alimente, produse cosmetice și produse pentru menținerea igienei în locuință. Zi de zi intrăm în contact cu substanțe toxice, pe unele chiar le inhalăm. Dintre acestea fac parte: substanțele chimice folosite pentru curățarea vaselor de bucătărie, înălbitorii, lubrifianții, vopseaua, erbicidele, pesticidele, anumite sortimente de săpun, deodorantele care au neomicină și clorhidrat de aluminiu, produsele de lipit, benzina, etc.

În diverse produse pe care le utilizăm pot fi anumite ingrediente care au fost clasate ca fiind substanțe periculoase, toxice și chiar cancerigene. Cele mai periculoase substanțe pentru organism sunt: arsenic, mercur, plumb, benzen, cloroform, cadmiu, clorura de vinil, tricloretilenă, clordan, dieldrin, hidrocarbonat aromatic policiclic, bifenil policlorurat, aroclor 1254, aroclor 1260 și altele.

Protezele dentare, ustensilele de bucătărie, dozele de băuturi, anumite produse cosmetice și alimentare au metale anorganice, care pot produce un grad de toxicitate în organism. Dintre aceste metale fac parte: aluminiu, cupru, taliu, mercur, cadmiu, nichel, plumb, crom.

Sucurile de fructe din comerț pot avea alflatoxine. Acestea se găsesc și în orez și paste făinoase și fac parte din categoria mucegaiurilor. Alte mucegaiuri care produc toxine în organism sunt: patulin, zearalenon (din cereale), cornul-secarei, sterigmatocisteină (din pastele făinoase), acid kojic și altele.

Aditivii alimentari sunt toxici pentru organism: nitriți, nitrați, BHT, aspartam, zaharină și alți îndulcitori artificiali.

Toate substanțele de care am spus mai sus sunt toxice, iritante și nocive pentru organism. Prezența lor în organism este semnalată de răspunsul imun, mai ales de inflamații.