Bobul face parte din familia leguminoaselor (Fabaceae) și este un aliment dietetic, vegan. Fructul este o păstaie mare cu coaja groasă. Semințele sunt de forma unor boabe, care depășesc în mărime de 2-3 ori dimensiunea boabelor de fasole; au o formă ovală și puțin turtită.
Conform studiilor cercetătorilor, bobul este o sursă importantă de proteine, vitamine, fibre, minerale și compuși cu proprietăți anticarcinogene și antioxidante. Această leguminoasă este recomandată în dietă pentru aportul său bogat în proteine vegetale și aminoacizi esențiali.
Navigare rapidă în articol:
1. Bob – proprietăți și beneficii pentru sănătate
Bobul este un aliment dietetic foarte hrănitor, el conține numeroase substanțe active foarte importante pentru sănătatea organismului:
- Minerale – fier 52%, magneziu 54%, calciu 10%, potasiu 23%, mangan 77%, cupru 41%, seleniu 22%, zinc 33%
- Hidrați de carbon 50%, proteine 25%, glucide, carbohidrați
- Celuloză 7,5% și substanțe grase 1,5%.
Această plantă are proteine cu proprietăți mult mai bune decât proteinele animale. Bobul are proteine numite globuline care conțin acid glutamic, acid aspartic, arginină, leucină. Bobul are globulina 11S. Semințele de Vicia faba au și albumine care sunt proteine metabolice.
Vitamine
Bobul este o sursă de vitamine: A, B, C, K. Cercetătorii spun că o cantitate de 100 g bob crud poate cuprinde:
- 2% vitamina C
- 9% vitamina K
- 48% tiamină sau vitamina B1
- 28% riboflavină sau vitamina B2
- 19% niacină sau vitamina B3
- 28% vitamina B6.
Aminoacizi esențiali
Bobul conține o gamă variată de aminoacizi esențiali, care sunt necesari în alimentația oamenilor, cum ar fi:
- Treonină, tirozină, fenilalanină
- Lizină, metionină, histidină
- Arginină, alanină, glicină
- Valină, isoleucină, proline, leucină.
Prin urmare, bobul Vicia faba conține majoritatea aminoacizilor necesari pentru nutriția oamenilor dar și a animalelor. Având în vedere faptul că oamenii nu pot sintetiza carotenoizi și anumiți aminoacizi, ei pot lua acești nutrienți din dietă.
Conform unui studiu de pe NCBI, bobul este o sursă de acizi grași nesaturați. Bobul are o cantitate de colesterol neglijabilă, de numai 0,04%.
Acțiune terapeutică
Această plantă leguminoasă are proprietăți sedative, diuretice, tonice, nutritive, vitaminizante, remineralizante.
Bobul are efecte terapeutice și ajută în tratamentul unor afecțiuni precum sunt:
- Cistite, colici renale, suferințe ale prostatei, afecțiuni reumatismale
- Reglează constipația și glicemia prin aportul de fibre
- Reduce nivelul de colesterol din sânge
- Previne boala Parkinson.
Bobul în gastronomie
Bobul se folosește în dieta mediteraneană alături de linte, năut și mazăre. Spre deosebire de alte plante leguminoase, bobul poate fi cultivat în pământ cu salinitate ridicată și în sol argilos. Totuși, pentru a obține o recoltă bogată, este necesar pentru creșterea plantelor leguminoase un sol argilos mai bogat.
Despre bob se spune că are o lectină, care poate fi distrusă prin fierberea boabelor, timp de 8-10 minute. Prin urmare, se pun boabele la fiert, se dă un clocot, iar apoi se clătesc cu apă rece și se îndepărtează pielița de pe ele.
Boabele pot fi de asemenea și prăjte, iar când învelișul exterior s-a crăpat, el va fi ușor îndepărtat, apoi miezul rămas se condimentează și se servește ca o gustare crocantă.
În bucătăria tradițională chineză, bobul se combină cu fasole și cu boabe de soia, se adaugă ardei iute și se obține un preparat culinar picant foarte hrănitor.
Bobul este un aliment foarte popular și în Egipt; el este consumat fiert, uscat, decojit, gătit cu ulei și condimentat cu sare și chimen.
2. Infuzia din flori și frunze de bob
Florile bobului sunt albe, roz, violet. Perioada de înflorire este iunie-iulie. Pentru uz intern, în medicina tradițională se folosesc boabele, păstăile tinere, dar și florile și frunzele.
Infuzia din flori, frunze și păstăi tinere reprezintă un preparat bun pentru sănătate, cunoscut încă din Antichitate. Florile sunt aromatice și au valoare nutritivă. Frunzele foarte tinere conțin vitamine și sunt recomandate în ciorbe, supe, salate. Gustul lor este plăcut și puțin acrișor.
Despre bob, cercetătorii spun că are L-dopa, care ajută în tratamentul bolii Parkinson. Acest compus se găsește în procent de 11,8% în florile plantei și este considerat un precursor al dopaminei (un hormon sintetizat și de organismul uman, un hormon de creștere cu efect benefic asupra sistemului nervos). L-dopa ajută la transferul impulsului nervos între neuronii sistemului nervos central – aici fiind vorba despre cortexul cerebral, talamus – și sistemul nervos vegetativ spre sistemul muscular. Deficitul dopaminei poate crește riscul de boală Parkinson, deoarece neuronii dopaminergici conduc la un proces de degenerare ce poate cauza această boală.
De asemenea, florile de bob au și fitochimicale, ajută în tratamentul unor boli asociate cu stresul oxidativ și inflamația.
Frunzele și florile de bob conțin o cantitate semnificativă de magneziu, calciu și potasiu. De asemenea, în aceste părți ale plantei se găsesc și alte săruri minerale, în concentrații mai reduse, cum ar fi: zinc, mangan, fier, cupru, plumb, nichel, cadmium și crom. Despre cadmium, cercetătorii spun că este toxic, dar fiind în concentrație foarte scăzută în plantă, el nu va reprezenta o problemă.
Oamenii de știință au descoperit că frunzele de bob au mai multe minerale comparativ cu florile plantei. De exemplu, în frunze se găsește o concentrație mai mare de Na, Ca, Mg, Ni, Mn, Cr, Fe și alte săruri minerale.
Magneziul ajută în prevenirea diabetului și a complicațiilor acestuia. Calciul reduce simptomele sindromului premenstrual, menține sănătatea oaselor și a dinților, scade riscul de osteoporoză. Zincul este important pentru sănătatea organismului, combate căderea părului și disconfortul emoțional.
Vezi aici un video despre bob:
