Află ce arată studiile despre cafeina și efectul acesteia asupra memoriei

Cafeina (var. cofeina, din fr. cafeine), un alcaloid xantin cristalin, este un stimulent al sistemului nervos central, care se gaseste intr-o varietate de bauturi, precum ceaiul, cafeaua, cola si bauturile energizante, fiind folosita inca din cele mai vechi timpuri. Conform parerii generale, acest neuro-stimulent poate sa compenseze lipsa somnului, sa stimuleze capacitatea de concentrare si memorare, atentia si sa sporeasca buna dispozitie.

Studiile recente, in domeniu, aduc din ce in ce mai multe dovezi pentru sustinerea ideii conform careia doar memoria de scurta durata poate fi imbunatatita in cazul consumului de cafea, nu si atentia, dar opiniile in privinta efectelor acestei substante raman controversate.

Memoria de scurta durata

Exista doua tipuri de memorie de scurta durata: memoria de lucru si memoria de stocare de scurta durata. Memoria de lucru are rol in mentinerea informatiei active si la indemana, pentru o scurta perioada de timp. Memoria de stocare de scurta durata reprezinta capacitatea de a stoca informatia pana la cateva zile.

Cafeina si atentia

Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Bristol a demonstrat ca administrarea de cafea nu are efecte semnificative in cresterea nivelului atentiei.

Efectele asupra memoriei

Cafeina, acest alcaloid atat de cunoscut, are si efecte pozitive, dar si efecte negative, acestea punandu-si amprenta pe capacitatea cognitiva, iar daca suferi de hipertensiune, diabet, toleranta scazuta la glucoza sau niveluri ridicate de homocisteina este bine sa te tii departe de cafea, chiar daca este decafeinizata.

In momentul de fata se cunoaste implicarea acestui neuro-stimulent, cafeina, in cresterea timpului de reactie, dar dovezile sunt neconcludente in ceea ce priveste procesele cognitive superioare si memoria de lunga durata, studiile recente aratand chiar o posibila intarziere a procesului de memorare, in cazul informatiei complexe si cu un grad de ambiguitate ridicat. Cafeina, in cazul unei privari de somn, de lunga durata, sau de stres extrem este dovedit ca poate fi benefica, in special, in cazul batranilor.

Alcaloidul cristalin este implicat si in cresterea presiunii sangvine, un factor de risc in aparitia declinului cognitiv si dementei in cazul persoanelor de peste 60 de ani. Cafeaua prajita creste nivelurile de homocisteina din organism, homocisteina fiind responsabila de cresterea riscului aparitiei dementei si a bolii Alzheimer.

Efectele pe care le are acest stimulent pe metabolizarea glucozei sunt inca intens dezbatute, dar se presupune ca ar putea juca un rol important in determinarea aparitiei tolerantei scazute la glucoza. Aceasta toleranta scazuta la glucoza este un factor de risc in aparitia diabetului, a afectiunilor cardiovasculare si este asociata cu aparitia problemelor de memorie.

In timp, persoanele care consuma cafea isi dezvolta un anumit grad de toleranta la efectele pe care cafeina le are asupra organismului. Pana in prezent, nu este clar stabilit ce factori contribuie la efectele pe care le are acest stimulent pe termenul lung. Se presupune ca factorii metabolici, alcoolul, nicotina si sanatatea cardiovasculara pot juca un rol mai mare sau mai mic in declansarea unor efecte secundare.

Un studiu publicat in 2007, in “Neurology Journal”, demonstreaza ca femeile in varsta care beau aproximativ 3 – 4 cani de cafea, in timpul unei zile, au un declin mult mai intarziat atat in memoria de lucru, cat si in memoria de stocare de scurta durata..

Efectele pe memoria de lunga durata

Studiile stiintifice (unele dintre ele) sunt destul de limitate si controversate cand vine vorba de efectele pe care acest neurostimulent le are pe memoria de lunga durata si demonstreaza ca nu exista efecte diferite in cazul barbatilor, fata de femei.

Alte studii demonstreaza ca, de fapt,  acest alcaloid influenteaza capacitatea de memorare si de redare a cunostintelor memorate doar in cazul femeilor, in cazul barbatilor avand efecte negative, iar alte studii evidentiaza ca doar femeile care sunt antrenate in a memora cantitati mari de informatie, de-a lungul timpului, sunt influentate pozitiv pe termen lung de cafeina.

Alte cercetari au stabilit corelatia dintre nivelul de impulsivitate al unui individ si cantitatea de cafea consumata, ajungandu-se la concluzia ca cei impulsivi ar trebui sa consume neurostimulent in timpul dupa-amiezii, in timp ce introvertitii ar trebui sa-l consume in timpul diminetii.

Daca te hotarasti sa renunti complet la cafea este bine sa stii ca, cel putin pana in prezent, nu s-a demonstrat existenta unor probleme de memorare. Pot insa sa apara deficite minore de atentie, o scadere a timpului de reactie, uneori oboseala si chiar cefalee. Toate aceste efecte secundare sunt, insa, de foarte multe ori, doar senzatii subiective.

Cu toate acestea, raman in discutie foarte multe variabile care nu au fost cercetate in scurtul deceniu in care cafeina a devenit  un subiect de interes in lumea stiintifica. In continuare, despre acest neuro-stimulent controversat se fac doar speculatii, iar pentru a putea evidentia efectul specific pe care il are asupra sistemului nervos central si al memoriei, mai este inca o cale destul de lunga.