Deși sunt recunoscute în primul rând ca un poluant major al mediului, microplasticele reprezintă și o amenințare tot mai serioasă pentru sănătatea umană. Cele mai fine particule pot pătrunde cu ușurință în organism, unde pot avea efecte negative. Cercetările recente au confirmat prezența microplasticelor în sângele uman și confirmă capacitatea acestora de a se acumula în diferite țesuturi — inclusiv în creier — ridicând îngrijorări legate de posibile consecințe pe termen lung.
Mai multe studii ale cercetătorilor arată că microplasticele au fost deja identificate în organe vitale precum rinichii și plămânii. În plus, ele au capacitatea de a ajunge până în creier — un fapt care ridică semnale de alarmă serioase în ceea ce privește sănătatea umană.
Odată acumulate în țesutul cerebral, aceste particule pot declanșa inflamații și pot afecta funcționarea normală a celulelor nervoase. Rezultatele studiilor de laborator indică posibile perturbări ale activității neuronale, cu implicații foarte grave.
Ce spun experții despre microplastice?
Cercetătorii de la Universitatea din Viena au realizat un studiu experimental, evidențiind faptul că microplasticele pot pătrunde în țesutul cerebral, unde pot declanșa inflamații și pot avea efecte neurotoxice. În urma expunerii la nanoplastice, poate apărea o scădere a capacității de memorare și un declin cognitiv vizibil.
Cercetătorii subliniază că acumularea microplasticelor în creier ar putea avea consecințe semnificative asupra sănătății neurologice, însă este nevoie de investigații suplimentare pentru a înțelege pe deplin amploarea acestui risc.
Rezultatele studiului arată faptul că microplasticele – în special cele suficient de mici pentru a traversa bariera hematoencefalică – nu doar favorizează inflamația, ci acționează și ca vector pentru toxine și bacterii, crescând astfel potențialul de afectare a celulelor nervoase.
Deși aceste descoperiri sunt îngrijorătoare, implicațiile lor asupra sănătății umane pe termen lung rămân în curs de investigare. Este clar, însă, că prezența microplasticelor în creier deschide un nou capitol în înțelegerea riscurilor invizibile la care suntem expuși zilnic.
Ce ne arată cercetările despre microplastice în creier? – Inflamație, stres celular și boala Alzheimer
În 2024, o echipă de cercetători a realizat un studiu amplu privind efectele expunerii prelungite la microplastice asupra sănătății neurologice. Rezultatele au evidențiat o asociere între expunerea ridicată și un risc crescut de apariție a bolilor neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson și scleroza multiplă.
Prezența microplasticelor în creier ridică întrebări fundamentale legate de efectele pe termen lung a acestor particule în organism. Cercetările recente indică potențiale modificări genetice și structurale ale țesuturilor nervoase, sugerând că efectele ar putea fi mult mai profunde decât se credea anterior. Așa cum microplasticele din apă și alimente ridică riscuri pentru sănătate, cele absorbite de organism pot genera inflamații, stres celular sau perturbări ale funcțiilor biologice esențiale. De asemenea, conform studiilor, efectele toxice ale microplasticelor includ și: boli cronice, tulburări metabolice, deteriorarea ADN-ului, neurotoxicitatea, toxicitatea reproductivă, problemele de dezvoltare și scăderea imunității.
Având în vedere diversitatea microplasticelor și a compușilor chimici transportați de acestea, efectele asupra sănătății umane sunt încă greu de prevăzut cu precizie. Complexitatea acestui fenomen impune intensificarea cercetărilor pentru a înțelege mai bine natura acestor riscuri și modul în care ele pot fi gestionate.
Strategii eficiente pentru a limita microplasticele în organism
Deși este dificil să evităm complet contactul cu microplasticele în viața de zi cu zi, totuși există anumite strategii simple prin care se poate diminua considerabil cantitatea acestor toxine din organism. Iată câteva măsuri eficiente:
- Renunțarea la produsele din plastic de unică folosință (pahare, sticle, tacâmuri) care pot contamina alimentele și băuturile
- Folosirea unor alternative durabile, cum ar fi recipientele din sticlă sau din oțel inoxidabil; în acest fel se protejează sănătatea organismului și se reduce și poluarea cu plastic din mediul înconjurător
- Prepararea unor produse de curățare care au ingrediente naturale (oțet, lămâie, bicarbonat de sodiu); multe produse de curățare din magazine conțin microplastice
- Folosirea unor pungi din material textil, cum sunt acelea din bumbac, în loc de a cumpăra pungi de plastic de la magazine
- Utilizare unor filtre de apă care sunt eficiente
- Purificarea aerului din locuințe pentru a elimina particulele în suspensie și microplasticele.
Optând pentru produse cosmetice naturale și renunțând la acelea care conțin microplastice ne putem proteja sănătatea. Este important să conștientizăm că deciziile noastre de consum influențează mediul înconjurător, iar prin alegeri responsabile putem contribui activ la diminuarea poluării cu microplastice.
