Calculii renali, sau litiaza renala, constituie bucati de minerale ce se localizeaza la nivelul rinichilor. Aceste bucati de minerale sunt eliminate de catre organism cu ajutorul tractului urinar sau pot ramane la nivel renal. „Pietrele la rinichi”, asa cum sunt cunoscute aceste bucati de minerale ce ajung in organism, pot exista in corp fara a produce niciun fel de simptom sau pot fi insotite de colici renale. Litiaza renala nu produce leziuni pe termen lung la tractul urinar, insa jumatate din bolnavii cu aceasta boala vor dezvolta noi calculi in perioada apropiata daca nu vor urma tratament. Viata cotidiana poate fi ingreunata de prezenta acestei afectiuni.
De ce apar calculii renali?
Litiaza renala se formeaza cand se modifica echilibrul dintre apa, saruri, minerale si substantele din urina. Tipul de calcul format este determinat de modul in care inclina aceasta balanta. Majoritatea calculilor renali sunt formati din calciu, aparand cand nivelul acestuia este modificat in urina. Factorii care determina schimbarile echilibrului urinar sunt:
- Afectiunile medicale (boli inflamatorii intestinale, chirurgie la nivelul intestinului, probleme de absorbtie a grasimilor)
- Deshidratarea
- Consumul de alimente bogate in oxalati.
Litiaza renala se poate mosteni in familie, iar in cazurile rare pot aparea datorita productiei crescute de hormoni de catre glandele paratiroide. In urma acestei cresteri a hormonilor creste si cantitatea de calciu din sange si se formeaza calculii renali.
Simptomele bolii
Litiaza renala poate ramane acolo unde a aparut sau poate fi eliminata prin intermediul tractului urinar. Miscarea acestora de la nivelul renal poate produce simptome sau poate ramane fara niciun fel de simptom:
- Dureri constante care debuteaza brusc la nivelul zonei lombare, in lateralul trunchiului, la nivelul pelvisului abdomenului, organelor genitale
- Greata si varsaturi
- Hematurie (sange in urina)
- Urinari dureroase si frecvente
- Febra
- Constipatie sau diaree
- Inapetenta (lipsa poftei de mancare)
- Oboseala
- Transpiratii abundente.
Simptomele similare litiazei renale pot fi resimtite si in cazul apendicitei, sarcinii ectopice, prostatitei si herniilor.
Pentru inceput, calculii renali iau forma unor mici bucati de mineral situate la rinichi, iar cand urina paraseste rinichiul, poate agata aceste mici bucati. Cand conglomeratele raman in rinichi pentru mai mult timp, acestea ajung sa se uneasca, formand un calcul mai mare ce poate declansa simptome. Calculii parasesc de obicei tractul urinar cat sunt mici si nu indispun in niciun fel corpul, insa pietrele mai mari se pot bloca in uretra si provoca dureri. Durerea poate dura ore intregi si scade in intensitate cand calculul se stabilizeaza. Durerea dispare doar cand calculul biliar este eliminat din vezica.
Calculii renali pot duce la complicatii daca ating marimi ce deranjeaza in tractul urinar sau rinichiul si daca raman netratati. Printre complicatiile litiazei se afla:
- Cresterea riscului infectiilor la nivelul tractului urinar
- Agravarea infectiilor existente la nivelul tractului urinar
- Leziunile renale cauzate de calculii renali ce pot duce la insuficienta renala acuta in cazul in care calculul impiedica eliminarea urinei din vezica.
Pentru pacientii care au un singur rinichi, litiaza renala poate deveni o problema mai mare, asa cum poate impune restrictii si in cazul persoanelor cu un sistem imunitar scazut si la persoanele ce au suferit transplant renal.
Calculii renali nu sunt specifici copiilor, insa in cazul in care acestia sunt afectati de boala, nu se intampla mai devreme de varsta de 8-10 ani. Copiii ce sufera de aceasta afectiune sunt susceptibili la infectii ale tractului urinar, boli metabolice, anomalii in dezvoltarea tractului urinar sau afectiuni genetice.
Daca in timpul sarcinii femeile dezvolta calculi renali, urologul si medicul ginecolog vor decide tratamentul si initierea acestuia daca este cazul. Tipul de tratament adoptat depinde de trimestrul de sarcina.
Exista factori de risc ce pot duce la dezvoltarea de calculi renali, dintre care unii pot fi controlati, iar altii nu pot fi schimbati. Consultul medical de specialitate se impune cand apar simptome specifice bolii:
- Sange in urina
- Dureri constante, severe in abdomen, flancuri, organele genitale sau pelvis
- Frisoane si febra
- Semne de infectie a tractului urinar
- Senzatii de greata si varsaturi
- Dureri puternice in zona rinichilor.
Aceste simptome necesita consult medical si tratament de urgenta. Medicul de familie este cel care stabileste daca este necesar examenul de specialitate cand bolnavul are deja diagnostic de litiaza biliara si prezinta dureri sau cand este necesara examinarea compozitiei calculului.
In cazul in care bolnavul isi revine dupa un episod de colica biliara, aceasta nu va avea nevoie de tratament, insa in cazul in care simptomele se agraveaza, acesta va merge la medic si va decide ce poate face. Calculii renali pot fi eliminati fara a fi nevoie de tratamente daca:
- Durerea este controlata cu ajutorul medicamentelor
- Se consuma regulat cantitati mari de lichide
- Nu apar semne de infectie, greata si voma.
In cazul in care prezentati simptome specifice calculilor biliari puteti apela la un consult din partea medicului de familie, a urologului sau specialistului de medicina interna.
Calculii renali sunt de cele mai multe ori diagnosticati de la prima investigatie. Investigatiiile care pot fi facute in vederea descoperirii diagnosticului de litiaza renala sunt:
- Tomografia computerizata
- Pielografia intravenoasa
- Urocultura
- Sumarul de urina
- Ecografia renala.
Tipul de calculi renali se va cunoaste in deciziile terapeutice, aflandu-se mai apoi si masurile care trebuie luate pentru prevenirea recurentei litiazei. Testele posibile in acest sens sunt:
- Istoricul bolii si examenul obiectiv al pacientului
- Analiza calculului renal
- Analizele biochimice care masoara functiile renale, nivelurile de acid uric, serice de calciu, fosfor si electroliti din sange
- Colectarea urinii timp de 24 de ore pentru masurarea volumului, calciului, PH-ului, oxalatilor si acidului uric.
- Cum aceste teste nu sunt obligatorii, majoritatea sunt facute ca teste de rutina.
Tratamentul litiazei renale
Calculii renali sunt diagnosticati pentru prima data cand bolnavul ajunge la medic cu primele dureri. Medicul poate indica tratamentul urmat in vederea indepartarii calculilor. Calculii mai mici de 5 mm sunt eliminati din organism fara niciun fel de durere. Nu toti calculii renali sunt diagnosticati ca urmare a aparitiei simptomelor specifice, acestia putand fi lipsiti de durere si depistati doar in timpul consultului de rutina.
In cazul in care medicul considera ca piatra poate fi eliminata de la sine de organism, iar durerea este suportabila, se va recomanda doar un tratament la domiciliu, care include:
- Consumul crescut de lichide
- Medicamentatia antialgica
- Evitarea sucurilor acidulate si de fructe.
Daca durerea este prea mare, calculul renal va bloca tractul urinar si va predispune organismul la o infectie, indicandu-se unul din urmatoarele tratamente:
- Litotripsia cu unde de soc extracorporale
- Nefro-litotripsia/ nefro-litotomia percutana
- Ureteroscopia
- Operatia chirurgicala clasica.
De indata ce se instaleaza, calculii renali pot reaparea si dupa vindecarea lor initiala. Jumatate din persoanele cu diagnostic de litiaza renala vor devolta si alti calculi in urmatorii cinci ani de la diagnosticul initial in cazul in care nu a fost luat niciun tratament. Medicamentele folosite in timpul eliminarii calculilor renali creste posibilitatea eliminarii mai multor astfel de pietre si va scadea necesarul de zile de concediu si interventiilor chirurgicale.
Exista cazuri – mai rare – in care calculii renali sunt formati in urma actiunii glandelor paratiroide, ce produc o cantitate mare de hormoni care duce la cresterea nivelului de calciu si aparitia pietrelor la rinichi. In prevenirea acestei ipoteze, medicul specialist poate recomanda scoaterea unei asemenea glande. Tratamentul suplimentar pentru litiaza renala este necesara daca, pe langa calculii renali, se mai gasesc si:
- Rinichi mici
- Functii renale scazute
- Transplantul renal
- Afectiunile sistemului imunitar
- Rinichi unic
- Functii renale scazute
- Infectii repetate ale tractului urinar.
Pentru a preveni reaparitia calculilor renali se recomanda:
- Consumul crescut de fibre si lichide
- Consum scazut de carne de vita, pasare si porc
- Consumul moderat de alimente bogate in calciu
- Mancarea nesarata
- Evitarea alimentelor bogate in oxalati (legume verzi, salata).
Consumul de lichide trebuie crescut treptat pana cand se va ajunge la zece pahare de lichid pe zi. Ritmul lent de adaptare permite organismului sa se ajusteze cu noile cantitati de lichide ingerate. Trebuie consultat medicul inainte de luarea acestei masuri pentru ca, in cazul bolilor asociate litiazei renale, poate fi necesara restrictia de lichide.
Daca litiaza renala apare in ciuda schimbarii stilului de viata, specialistul poate prescrie un tratament care sa ajute la dizolvarea pietrelor sau la prevenirea formarii altora noi.
Pentru prevenirea formarii calculilor bogati in calciu se va recurge la tiazide si citrat de potasiu, fosfat celulozic si ortofosfat, carbonat de calciu si citrat de calciu sau colestiramina.
Medicamentele care previn formarea calculilor pe baza de acid uric sunt allopurinolul, bicarbonatul de sodiu si citratul de potasiu.
Pentru prevenirea calculilor bogati in cistina se vor prescrie medicamente bogate in citrat de potasiu, penicilamina, captopril si tiopronina.
Calculii bogati in struvita sunt combatuti cu ajutorul medicamentelor bogate in inhibitori de ureaza.
Calculii renali pot fi tratati cu ajutorul tratamentului ambulatoriu daca bolnavul nu prezinta simptome grave. Pentru eliminarea pietrei la rinichi se recomanda cresterea consumului de lichide, medicatia antialgica si filtrarea si colectarea urinei pentru determinarea tipului de piatra la rinichi.
Intensitatea durerii cauzate de calculii renali poate fi ameliorata cu ajutorul medicamentelor antialgice. Ibuprofenul, aspirina si ketoprofenul sunt doar cateva din variantele disponibile, multe medicamente putand fi prescrise de medicul specialist in urma consultului si a stabilirii diagnosticului definitiv. In cazul in care pietrele la rinichi se formeaza si dupa tratamentul initial si schimbarea de dieta, medicul va prescrie noi medicamente care ajuta la dizolvarea pietrei si la prevenirea formarii altora noi.
Daca litiaza renala este cauzata de cisteina sau acid uric, medicamentele prescrise vor trebui luate pentru toata viata. Calculii din struvita cu dimensiuni mari sunt formati in urma infectiilor renale repetate, pentru tratarea lor fiind necesara chirurgia si antibioticele.
Tratamentul chirurgical
Rareori pacientul va avea nevoie de o interventie chirurgicala clasica pentru a scapa de calculii renali. De obicei tratamentele non-invazive sunt de succes, nefiind necesara interventia chirurgicala. Chirurgia clasica este o solutie in litiaza renala cand boala provoaca hemoragie severa ce nu poate fi controlata. In cadrul operatiei chirurgicale, se va face o incizie lateral de stomac si se va extrage calculul din rinichi.
Nefro-litotripsia si nefri-litotomia sunt procedee chirurgicale ce includ plasarea unui tub telescopic in rinichi, cu ajutorul unei incizii mici la nivelul lojei renale. Prin intermediul acestui tub se va extrage calculul renal sau se va sparge si se vor extrage fragmentele acestuia. In cazul rar in care calculii renali apar din cauza glandelor paratioride si va fi nevoie de un tratament special, medicul poate recomanda scoaterea chirurgicala a uneia din aceste glande.
Tratamente aditionale
Daca durerea provocata de litiaza renala nu poate fi suportata, piatra blocheaza tractul urinar sau se dezvolta o infectie la nivelul aparatului urinar, medicul poate indica unul din tratamentele urmatoare:
- Litotripsie cu unde de soc extracorporale
- Ureteroscopie.
Un rol important in alegerea metodei potrivite de tratament il constituie marimea calculului renal, starea generala de sanatate a bolnavului si localizarea pietrei in tractul urinar. In functie de aceste considerente, medicul si bolnavul vor putea discuta metoda de tratament aleasa si tratamentul de prevenire a reaparitiei calculilor renali.
