Care este rolul vitaminei K în organism?

0
472
Legume bogate în vitamina K, Foto: imgarcade.com

Numele de vitamina K vine de la cuvântul din limba germană koagulation, care indică modul că intervine în reglarea sângelui, ea având un rol esențial în acest scop. Grupul de vitamine K sunt derivați de naftochinonă. Vitamina K3 se numește menadionă și este sintetică, solubilă în apă, absorbabilă în absența sărurilor biliare. Vitaminele K1 și K2 sunt naturale, se absorb împreună cu lipidele, iar în sânge ajung pe cale limfatică, iar în final trec în ficat. Vitaminele K din tractul gastro-intestinal trebuie introduse prin dietă, ele sunt de natură exogenă, iar cele sintetizate de flora intestinală sunt de natură endogenă. Depozitarea vitaminei K are loc în ficat. Acest organ este eficient în extragerea vitaminei K pentru a o folosi în prepararea factorilor coagulanți pentru sânge. Dacă se ajunge la o acumulare prea mare de vitamina K3, excesul se elimină din organism.

Legume bogate în vitamina K, Foto: imgarcade.com

Una din principalele roluri ale vitaminei K1 este de coagulare a sângelui, ea intervine atunci când este necesar. În cazul în care o persoană se rănește, prin intermediul vitaminei K sângele începe să se coaguleze și ajută procesul de vindecare. Sursele de vitamine K1 sunt uleiurile, algele verzi și legumele verzi și anume: broccoli, varză, salată, spanac.

Vitamina K îmbunătățește funcționarea intestinelor, ajută la transformarea glucozei în glicogen (substanță stocată în ficat). Glicogenul are rol în susținerea funcționării bune a ficatului.

Vitamina K are efect benefic și în metabolismul oaselor, deci poate preveni osteoporoza. Vitamina K2 este produsă de bacteriile florei intestinale și are rol în osificare. Această vitamină reduce descompunerea mineralelor din oase, contribuie la consolidarea compoziției osului, sintetizează osteocalcina (care este o proteină din țesutul osos ce ajută la cristalizarea calciului). Lipsa vitaminei K poate explica apariția unei mici densități minerale a oaselor și creșterea riscului de fracturi. Pentru a preveni carența de vitamine K2 trebuie ca dieta să fie alcătuită din lapte, ficat, iaurt, brânză, ulei din ficat de pește.

Citește și:  Suferi de astenie de primavara? Scapa de starea de epuizare cu ajutorul polenului

Carența de vitamina K poate provoca tulburări de absobția lipidelor, deficitul de bilă, afecțiuni hepatice, afecțiuni intestinale, boli infecțioase, deteriorarea florei intestinale, scăderea protombinei, apariția unor hemoragii spontane și prelungirea timpul de coagulare a sângelui. Deficitul de vitamina K apare datorită: dietei sărace în fibre, folosirii antibioticelor, bolilor de ficat, colitei ulceroase, bolii Crohn, scăderea nivelului de insulină. Concentrația mare de vitamina K3 poate duce la acumularea ei în sânge, la producerea de bufeuri, transpirație, la hemoliză și agravarea hiperbilirubinemiei.

Vitamina K apare în regnul vegetal, în legumele verzi. Doza zilnică de vitamina K la bărbați este de 120 mg/zi, iar la femei este de 90 mg/zi. Antibioticele pot crește nevoia de a cosuma alimente bogate în vitamina K deoarece ele distrug anumite bacterii din intestin ce sintetizează vitamina K și astfel apare deficitul de această vitamină. În plus, antibioticele limitează și absorbia vitaminei K.

Principalele surse de vitamina K1 sunt: broccoli, melasa, sparanghelul, varza de Bruxelles, carnea de pui, conopida, varza, gărbenușul de ou, ficatul, secara, ovăzul, legumele și zarzavaturile cu frunze verde-inchis, iaurtul, soia, ceaiul verde, lucerna, urzica, algele brune, traista ciobanului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.