Difteria cu localizare laringiana este o boala infectioasa acuta care se manifesta prin fenomene de intoxicatie si inflamatie la faringe, gat, iar mai rar la nas, trahee, laringe sau la alte organe (anus, ureche medie, vagin, piele). Daca boala nu este depistata si tratata la timp se poate ajunge la complicatii grave, toxina ajunge in corp, la muschiul inimii si poate duce la paralizia muschilor respiratori sau producerea unui atac de cord.
Aceasta boala este foarte grava deoarece poate duce la moarte prin asfixiere, mai ales la copiii mici. Acest lucru se intampla cu multi ani in urma, mai ales in secolul al XVII-lea. In prezent se recurge la administrarea unui vaccin antidifteric in scop preventiv, care are rolul de a proteja respiratia si vocea de difteria laringiana. Acesta se face impreuna cu vaccinul tetanos si pertussis si se numeste DifteriTetanosPertussis sau DTP. Prima doza a vaccinului se face la un an si jumatate, a doua doza se face la 4 ani, iar a treia la varsta de 6 ani.
Difteria cu localizare laringiana este cauzata de un agent patogen – bacteria Corynebacterium dyphteriae. Infectia se transmite de la persoana bolnava la cea sanatoasa prin stranut, sputa, tuse, mucus patogen, vorbit cu picaturi de saliva. De asemenea infectia se poate lua prin atingerea unor lucruri ale unor pacienti infectati, prin haine, jucarii, mancare si altele.
Boala debuteaza dupa o perioada de 2-6 zile de incubatie a bacteriei, atunci apar simptome de tipul: stare generala de rau, slabiciune, pierderea apetitului, stari febrile de 38 grade Celsius, senzatie de raguseala si durere in gat, respiratie suieratoare, tuse aspra, probleme de respiratie si crize de sufocare. Pe corzile vocale si pe mucoasa laringelui apar asa numitele ,,mucoase false” sau pseudomembrane care sunt prinse foarte tare de acestea si pot sangera daca se incearca inlaturarea lor.
La inceput, in prima faza a bolii, apare senzatie de tuse si raguseala care duc la pierderea vocii, apoi o usoara dificultate in timpul respiratiei. In a doua faza a bolii, respiratia devine zgomotoasa, accelerata, apar accese de sufocare, o stare de nervozitate si agitatie, iar mucoasele si pielea devin cianotice. In ultima faza a bolii, persoana in cauza are stari de somnolenta, convulsii, de polipnee, apoi intra in coma si moare prin sufocare.
Diagnosticul se face intr-o clinica prin laringoscopie sau vizualizarea laringelui. De asemenea medicul specialist va observa daca mucoasa este congestionata din cauza afluxului necorespunzator de sange si va lua o proba de secretie de pe corzile vocale. Daca orificiul laringian este complet acoperit si este umflat datorita retentiei de lichid inseamna ca s-a ajuns deja in etapa a doua a bolii cand respiratia este zgomotoasa si pot sa apara accese de sufocare.
Metode de tratament pentru difteria cu localizare laringiana
Tratamentul se face intr-un spital de boli infectioase, sub supravegherea cadrelor medicale. Acesta consta in administrarea de medicamente antibiotice si de antitoxina difterica pentru combaterea bacteriei care a produs infectia. Serul de antitoxina difterica va avea o doza ce se administreaza in functie de severitatea bolii. Daca bolnavul are probleme respiratorii i se aplica un ajutor mecanic in respiratie.
Intotdeauna cand apare edem al laringelui sau hipolaringelui si pacientul este in pericol de sufocare trebuie sa i se faca intubare preventiva sau traheotomie. De asemenea bolnavul va lua medicamente care sa-i imbunatateasca functia cardiaca, dar si vitamine si corticosteroizi.
.){kind=link}