Proverbe românești:
Harnicul are totdeauna praznic.
Fă haz de necaz.
Pe mulți îi îngroapă mânia.
Răspunsul blând înlătură mânia.
Tare-i bine și frumos când e omul sănătos.
El ce face la beție, se căiește la trezire.
Cine mănâncă lacom, nu-i ticnește.
Cu răbdare la necaz, niciun leac mai bun.
Cea mai bună răzbunare este iertarea.
E bine să bei, da-i mai bine să nu bei.
Copiii, nebunii și omul beat vorbesc adevărul.
Toate lunile care au în denumirea lor litera r sunt reci.
Dacă nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
Boala vine cu carul și iese pe urechea acului.
Doctorul cu o buruiană cea mai mare boală o scoate afară.
A mânca nu e o rușine/ Când mănânci cum se cuvine.
La beție omul este pisică, maimuță și la urmă porc.
Femeia care bea dărâmă casa pe ea.
Trăiește mult cine are inimă bună.
Supărarea aduce boli rele.
Mai bine să-ți fie prea cald decât prea frig; mai bine să suferi de căldură decât de frig.
Fala și beția aduc sărăcia.
De la pâine putere, de la spirit durere.
Buna povață învață.
Proverbe italiene:
Hohotul de râs îndepărtează moartea.
E lesne a vedea, dar e greu a prevedea.
Când Bachus învinge, rațiunea dispare.
Cine bea mult, mănâncă puțin.
Sabia omoară mulți, dar vinul și mai mulți.
Fii tăcut de voiești a trăi mult.
Experiența valorează mai mult decât teoria; omul pățit e mai învățat.
Boala cunoscută e pe jumătate vindecată.
Ești nebun dacă crezi că poți fi fără suferință, fii muritor.
Bețivul vorbește întotdeauna despre vin.
Lăcomia curmă viața.
Ferice de cei care se așează ultimii la masă, dacă cei care mănâncă înainte sunt cumpătați.
În iunie se leapădă hainele.
Încercarea moarte n-are.
Ce-i prea mult nu-i sănătos; sarea-i bună la fiertură însă nu peste măsură.
Cine-și încarcă stomacul, își îngreunează capul.
Cine e prieten cu vinul, este dușmanul lui însuși.
Apa distruge podurile și vinul capetele.
Proverbe chinezești:
În loc de carne, mănâncă ciorbă de bob, e și sățios și ieftin.
Dacă ai căzut bolnav, tratează boala de la bun început.
Dacă mănânci câte puțin o să ai mereu poftă de mâncare.
Mai bine să aperi viața unui om decât să construiești o pagodă cu șaptezeci de etaje.
Copiii cărora li se dă prea multă mâncare se îmbolnăvesc des.
Limba e ca toporul, îi poate da omului o lovitură de moarte.
Adevărul este ca doctoria: amar dar vindecă.
Bolile pătrund prin gură.
Proverbe germane:
Sănătatea este cea mai bună avuție.
Viața omului, luptă necontenită.
Tot ce e prea mult nu e sănătos.
Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
Mânia este bine să apună ca soarele.
Să bei vinul, dar să nu te bea.
Încet, încet, departe ajungi; cine merge încet departe ajunge.
Lucrul lungește viața, iar lenea o scurtează; mai ai și coaste nu numai pântece.
La bătrânețe se simte, se vede cine nu s-a cruțat la tinerețe.
Flămândului și o bucată de mămăligă i se pare plăcintă.
Cel mai bun dascăl e pățania.
Sănătatea e fiica ostenelii.
Înjurăturile întină pe înjurător.
Vremea vindecă toate.
Prostia din născare leac nu mai are.
Beția e ușa tuturor răutăților.
Beția o vindecă sapa și lopata.
Să auzi, să vezi și să taci, dacă vrei să petreci în pace.
Înaintea celui cărunt să te scoli cu cinstea ta.
Cu stomacul plin cred și eu că ai poftă de vorbă.
Cine mănâncă puțin, mănâncă mai de multe ori.
Însuratul de tânăr și mâncarea de dimineață n-au greș.
Bolnavul dorește sănătatea și flămândul pâinea.
Stomacul cel tare și pietre mistuiește.
Cu capul rece, cu picioarele calde și cu pântecele cam ușor, îți bați joc de doctori.
Așa e roata lumii: unii suie, alții coboară, unul naște și altul moare.
Capul când te doare tot trupul bolește.
Stomacul când bolește, tot trupul slăbește.
Ciorba încălzită mult strică la stomac.
Proverbe latine:
Păstrează măsură în toate că-ți va folosi la sănătate.
Sub influența unui prieten incorect omul poate ajunge vicios.
Frigul și foamea sunt cei mai aprigi dușmani.
Să uzezi, dar să nu abuzezi!
Beția este izvorul tuturor viciilor.
A te lăsa târât de plăcere, acesta e începutul tuturor nenorocirilor.
Proverbe arabe:
După ce ai dejunat, odihnește-te, chiar și numai două clipe; după ce ai cinat, plimbă-te chiar și numai doi pași.
Vai capului din cauza limbii.
Sorbind încet, mai degrabă își stinge setea cel însetat.
Răul pe care și-l face omul singur nu are leac.
Fața spune ce ascunde inima.
Flămândul, dacă se satură moare.
Vorbele blânde sunt cătușe pentru inimi.
Cugetări:
Boala omului își trage începutul din felul necurat al hranei sale.
Cine-i cumpătat la mâncare este medicul lui însuși.
Se mai găsesc oameni care sunt disprețuiți din pricina cumpătării și a măsurii lor drepte în toate, cu toate că ei sunt mai mari decât ceilalți oameni prin acestea.
Peștele și omul de la cap se strică.
Cel care-și învinge poftele este mai puternic decât acela care-și învinge dușmanii.
Ce e în inima treazului, aceea e pe limba beatului.
Cetatea cunoaște pe omul nărod și pe cel mârșav după burta lor.
Inima unui om este viața sa, prosperitatea și sănătatea sa.
Dacă șezi alături de un om mâncăcios la masă, începe să mănânci când el a sfârșit.
De la 50 de ani puterile îți scad an de an, de la 60 lună de lună, de la 70 săptămână de săptămână, de la 80 zi de zi, de la 90 ceas de ceas.
Când te duci la culcare nu uita să-ți lași grjile în pantofi.
Lupta omului împotriva omului este cel mai mare act de incultură și de sălbăticie. – Ioan D. Matei
În toate lucrurile măsura e cea mai bună. – Homer
În mâncare, băutură, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, ține-te la strictul necesar. – Cicero
Prudența constă în a deosebi binele de rău. – Cicero
Pe mai mulți i-a omorât cina, decât i-a însănătoșit. – Avicenna
Pizma și mânia împuținează zilele. – Ben-Sirah
Izvoarele răutăților dintr-o țară sunt cârciumile și luxul. – N. Iorga
Ferește-te de a te lăuda singur, oricâtă dreptate ai avea. – A. Schopenhauer
Pune frâu gurii, stomacului și dragostei. – Anacharsis
Fie omul cât de bun, vinul îl face nebun. – Anton Pann
Pentru mine viața fără muncă nu-și are rațiune…Mulțumirea mea cea mai mare, singura mulțumire este lucrul. – G. Enescu
