Vitamina B6 scade riscul de îmbolnăvire a organismului și crește imunitatea. Se compune din piridoxal, piridoxină, piridoxamină. Aportul ei echilibrat în organism este vital deoarece aduce multe beneficii sănătății acestuia.
Vitamina B6 transformă alimentele în glucoză și produce energie, este implicată în metabolismul aminoacizilor deoarece indeplinește rolul de coenzimă pentru numeroase enzime. Ajută la formarea globulelor roșii, a hormonilor, a neurotransmițătorilor sistemului nervos, combate oboseala, susține buna funcționare a sistemului imunitar. Vitamina B6 scade nivelul de hemocisteină din sânge, reduce riscul de boli de inimă, de formare a pietrelor la rinichi, crește imunitatea și rezistența organismului.
Ce simptome produce lipsa vitaminei B6 în organism?
Având în vedere funcțiile acestei vitamine în organism se înțelege că lipsa ei are numite repercursiuni asupra sănătății. Astfel de funcții în care este implicată vitamina B6 sunt extaordinar de importante pentru organism și țin de metabolismul energetic, funcționarea sistemului nervos, nivelul de celule roșii din sânge, funcția psihică, imunitară, metabolismul glicogenului, al proteinelor, hemocisteinei, cisteinei și activitatea hormonală.
Prin lipsa acestei vitamine sunt perturbate procesele metabolice în organism deoarece acest nutrient are rol în formarea multor substanțe în corp. Drept urmare, carența de vitamina B6 produce simptome care sunt de tipul: slăbiciune generală în organism, apariția inflamațiilor și a infecțiilor, stările de greață și vărsături, sensibilitatea la agenți patogeni, declanșarea unor tulburări intestinale, oboseala.
Pe măsură ce deficitul de vitamina B6 persistă se produc și alte stări rele: crampe musculare, anemie, greață, aspectul de piele solzoasă, dureri de cap, amețeală, inflamații ale gingiilor, pierderi de memorie, dificultăți de concentrare, probleme de auz, căderea părului, senzații de mâncărime pe piele, stări de iritabilitate, nervozitate, dureri de gură, vindecarea grea a rănilor.
Surse de vitamina B6 sunt: peștele (mai les macroul și sardinele), carnea de pui, mazărea, drojdia de bere, semințele de floarea-soarelui, sparanghelul, stafidele, pepenele verde, sucul de portocale, smochinele, laptele de soia, ouăle, morcovii, nucile, spanacul, germenii de grâu, fasolea, sucul de roșii, bananele, algele, avocado, cartofii, produsele lactate.
