Stresul este un factor care ne afecteaza in fiecare zi, are un impact negativ asupra noastra si asupra greutatii corporale. Oamenii stresati isi gasesc consolarea in mancare (mai ales in alimente dulci, grase si sarate pentru a compensa lipsa de energie) si astfel rezultatul nu este altul decat obezitatea. Nu putini sunt cei care pentru a scapa de starea de anxietate si problemele care ii macina zi de zi mananca foarte des cips-uri si ciocolata si astfel acumuleaza kilograme in plus.
Numeroase studii ale cercetatorilor in domeniul sanatatii au aratat ca stresul intensifica ceea ce noi numim ,,chef” de a manca. Prin stres sunt activate hipotalamusul si cortexul adrenal, sunt eliberati hormoni de stres si astfel senzatia pe care o simtim este cea de foame si de a manca.
Orice situatie stresanta ne provoaca emotii negative iar organismul raspunde la acestea, tensiunea arteriala ne creste iar simturile sunt marite. Foarte important este cat dureaza astfel de situatii, pentru ca unele pot fi pe termen scurt, iar altele pe termen lung. Spunem acest lucru deoarece stresul are un impact foarte mare asupra proceselor metabolice.
In conditiile unui stres intens dar de scurta durata semnalele nervoase ajung la sistemul nervos simpatic si organismul se apara in aceste situatii: bataile inimii se accelereaza, fluxul de sange creste la nivelul muschilor si scade la nivelul tractului digestiv, adrenalina este secretata de glandele suprarenale si este stimulata eliberarea de glucoza in sange. La randul ei glucoza produce energie in celulele musculare si astfel muschii devin incordati. La un moment dat rezervele de energie sunt epuizate si apare senzatia de foame si deci dorinta de a manca si de a dormi.
Daca stresul se manifesta o perioada lunga de timp situatia este diferita de cea precedenta. Semnalele ajung la sistemul nervos central, glanda pituitara produce o cantitate mare de hormoni ce au efect asupra glandelor suprarenale si asupra tiroidei, acestea fiind stimulate intens.
In aceasta situatie glanda tiroida produce mai multa tiroxina (hormon specific ei) iar la randul lor glandele suprarenale produc si ele mai mult cortizol (hormoni specifici). Dupa cum spun specialistii cortizolul se mai numeste si hormonul stresului, iar cresterea adrenalinei duce la cresterea glicemiei.
Hormonul tiroidei (tiroxina) fiind in exces provoaca activarea intensa a proceselor metabolice in celulele intregului corp, iar hormonul glandelor suprarenale (asa numitul cortizol) va intensifica procesul de descompunere a proteinelor si deci contribuie la sinteza glucozei. In concluzie, astfel de situatii de stres intens nu fac altceva decat sa determine organismul sa consume multa energie, iar lipsa glucozei provoaca senzatia intensa de foame, nevoia de a manca mai mult ajungandu-se la cresterea in greutate.
Stresul ne afecteaza sanatatea, ne face sa suferim de oboseala cronica, anxietate, depresie, insomnie, tulburari sexuale si dureri de cap. Sentimentele pe care le simtim in stare de stres ne afecteaza corpul, conditia fizica si starea mentala. Efectele negative ale stresului asupra sanatatii sunt mai mari decat ne imaginam, pentru a intelege mai bine vom prezenta cum pot aparea anumite boli in organism din cauza acestor situatii stresante.
Stresul intens provoaca transmiterea semnalelor nervoase la sistemul nervos simpatic ceea ce duce in timp la aparitia bolilor cardiovasculare. De asemenea prin stres creste nivelul de zahar in sange, ceea ce nu este deloc bine deoarece pot fi dezvoltate boli de ficat sau afectiuni la nivelul altor organe din corp. Tensiunea din muschi care a cresut din cauza stresului poate duce la dureri fizice si dureri de cap.
Nivelul ridicat de colesterol din sange datorat stresului intens creste riscul de a suferi de accident vascular cerebral. Orice situatie stresanta are un efect negativ asupra organismului, creeaza o stare de stabiciune generala, de lipsa de energie si oboseala.
Dereglarea metabolismului din cauza stresului este un factor care poate duce la aparitia bolilor si afectiunilor gastro-intestinale. Stresul cronic duce la scaderea sistemului imunitar al organismului, la scaderea performantelor in orice activitate, la cresterea riscului de a suferi de orice boala. Este foarte usor de a observa daca esti stresat, pentru ca intotdeauna apare senzatia de durere de cap, insomnie, dureri de stomac sau de abdomen, stari de iritabilitatea si dificultatea de concentrare – toate acestea sunt reactii ale organismului.
Exista o multitudine de factorii de stres sau stimuli stresanti, din care fac parte: teama de esec, substantele chimice, medicamentele, presiunea timpului, frigul, caldura, leziunile, infectiile, foamea, zgomotul, conflictele, izolarea, intrigile, rivalitatea, presiunea in cadrul unui grup, respingerea sociala sau in familie, pierderea unei persoane dragi, conflicte la locul de munca, temerile, conflictele din familie, lipsa de respect la job, insecuritatea, lipsa de bani, munca grea, schimbarile de servicii, criza economica.
Anumite relatii sociale, viata in saracie, gandirea negativa, furia, mania, tendinta de a fi nerabdator, ostilitatea, anxietatea, presiunea de a ajunge la performanta, dezamagiri, amenintari imaginare, asteptari prea mari, gandirea competitiva, lupta de a ajunge la anumite rezultate peste asteptari, teama de conflict, teama de a rani pe cei din jur, frica de a face greseli, teama de respingere, nevoia de a face totul perfect, interventiile chirurgicale, bolile, lipsa de somn, setea, modificarile de presiune a aerului, surmenajul, etc.
Cele mai stresante profesii sunt: medic in spital, medic de urgenta, pilot, cadre didactice, asistent social, gardian de inchisoare, persoane care lucreaza la call center, interpreti, soferi de ambulanta, jurnalist, invatatori si altii. La polul opus se afla cei care nu sunt afectati de stres si anume: consultantul Feng Shui, padurari, profesori de Yoga, ghicitori, peisagisti, vanatori, gradinari si altii.
Potrivit cercetatorilor stresul puternic duce la slabirea sistemului imunitar si astfel apar tulburari de sanatate. La majoritatea oamenilor factorii de stres si desigur reactiile lor la stres pe termen lung provoaca schimbari foarte mari in comportamentul lor si isi pun amprenta asupra sanatatii, astfel pot sa apara boli psihosomatice: dorinta de a lua tranchilizante, somnifere, de a fuma, de a bea alcool, de a consuma produse tip fast-food, de a dormi putin, de a duce o viata sedentara, etc.
Un asemenea stil de viata nu face decat sa reduca rezistenta organismului, sa provoace stari de iritabilitate, nesiguranta, nervozitate, depresie sau euforie, tensiune emotionala, agresivitate si nerabdare. De asemenea multi oameni isi pierd increderea in sine, devin pesimisti, au diferite temeri, devin depresivi, au sentimentul de neajutorare, iar in cele din urma pot deveni disperati si chiar sa aiba ganduri de sinucidere.
