Stiati ca in timpul gadilatului sau al rasului necontrolat este activata o regiune a creierului numita operculul rolandic? Acest lucru il spun cercetatorii neurologi din Germania care au realizat un studiu pe un numar de 30 de oameni. Acestia au fost gadilati la picioare, in scop stiintific, pentru a se face o serie de analize si a se stabili de ce apare rasul dar si de ce nu te poti gadila singur.
Pe corp exista zone mai vulnerabile, mai sensibile la gadilat, iar la atingere organismul se alerteaza imediat, senzatia fiind sesizata de creier. Cele mai sensibile zone sunt axila, cotul, picioarele, talpile, burta, talia si zona coastelor.
Dupa cum spuneam, acea zona a creierului activata prin gadilat se numeste operculul rolandic. Ea indeplineste si rolul in miscarile realizate de muschii de la nivelul fetei. De asemenea, rasul necontrolat care apare pe fondul gadilatului activeaza si o alta parte a creierului ce coordoneaza functiile organelor interne si care se numeste hipotalamus. Atat rasul incontrolabil dar si cel controlabil (datorat unei glume) sunt asociate cu zona creierului unde sunt coordonate reactiile vocale de tip emotional, ras, plans, miscari defensive si convulsii.
Gadilatul depinde de mai multe lucruri, dar mai ales de cine il face si in ce zona. Astfel se explica de ce un copil mic chicoteste cand mama lui il atinge usor pe picioruse sau pe burtica si plange foarte tare daca o persoana straina il gadila in acelasi fel. Senzatia de gadilat este placuta doar daca este facuta de cineva apropiat, de incredere. Conform psihologilor, prin gadilat se poate consolida o relatie apropiata cu o persoana pe care o cunosti si te simti in siguranta cu ea. De asemenea gadilatul este considerat si o modalitate de comunicare intre oameni, prin ea ei isi arata ca se plac reciproc.
Cercetatorii in domeniul sanatatii au facut distinctie intre Knismesis si Gagalesis – cele doua tipuri de gadilat. Knismesis este forma de gadilat care apare si la animale, prin ea simti cand o furnica se plimba pe pielea ta. Senzatia poate fi chiar neplacuta si incomoda, nu te face sa razi ci mai degraba provoaca o mancarime si te face sa reactionezi in asa fel pentru a scapa de ea si astfel de a te apara de paianjeni, gandaci si alte insecte care se urca pe pielea ta si iti pot face rau.
Gagalesis este gadilatul care apare datorita aplicarii unei presiuni pe o anumita zona a corpului. Poate fi la inceput o senzatie placuta care sa iti provoace rasul, insa mai tarziu devine neplacuta, iritanta, greu de suportat si dureroasa, mai ales daca presiunea este continua si de durata in respectiva zona a corpului destul de sensibila.
In Evul Mediu gadilatul era o metoda de tortura, el se practica un timp indelungat pe persoana in cauza si astfel devenea insuportabil pentru aceasta. Victima era legata de un stalp al infamiei si gadilata la picioare pana ce dezvaluia toate informatiile de care aveau nevoie cei care o torturau.
Gadilatul poate fi periculos si chiar fatal in anumite cazuri. De aceea este obligatoriu sa nu se exagereze, trebuie acordata o mare atentie semnalelor pe care le da victima. Se poate ajunge la stari dureroase, spasme ale muschilor abdominali, dificultati respiratorii, accident vascular cerebral. Multe decese au avut loc prin aceasta metoda de tortura, in perioada trecuta a Evului Mediu.
Neurologii au aflat si de ce nu te poti gadila singur. Creierul nostru primeste in continuu o multitudine de informatii atat din exterior cat si din interiorul corpului si astfel nu face decat sa-si creeze un fel de lista de prioritati, dar in nici un caz nu este coplesit de bogatia de informatii. Printre aceste informatii sau mai bine spus stimuli se gasesc si atingerile aplicate pe exteriorul corpului.
Creierul stie daca o anumita senzatie este provocata de propriul nostru corp. Astfel se explica faptul ca nu suntem constienti de anumite miscari pe care le facem, cum sunt de exemplu miscarile corzilor vocale in timp ce vorbim. Creierul are capacitatea de a face diferenta intre o senzatie produsa de un stimul extern sau nu si sa determine anumite reactii la aceste miscari ale corpului.
