Palmierul Areca are un aspect remarcabil, este extrem de frumos, in salbaticie se prezinta sub forma unui copac inalt de pana la 20 m. Exista 50 de specii ale acestui gen care difera intre ele prin inaltime. Este cunoscut si sub numele de palmierul pinang, are denumirea stiintifica de Areca catechu si face parte din familia Arecaceae sau Arecacee. Isi are originea in Asia, dar este cultivat si in Africa si regiunile tropicale din America.
Se remarca prin tulpina sa zvelta, neteda, de culoare verde, cu diametrul de 25-50 cm si frunzele mari, lucioase, curbate, lungi de 1,2-1,8 m, penate, compuse din cate 30-40 perechi. Florile abia se observa, sunt mici, delicat parfumate, unisexuate (cele masculine se afla in partea de sus, iar cele feminine in partea de jos), iar fructele sunt rosii-portocalii, au marimea oualor de gaina, sunt formate dintr-un pericarp fibros, cu seminte mari, albe sau roz, marmorate.
Palmierul Areca prefera temperaturile de 18-28ºC (la fel ca in regiunile cu climat tropical) si solul umed, echilibrat, bine drenat si putin acid, format din turba si nisip pentru a nu stagna apa. Nu suporta deloc frigul si nu trebuie expus in plin soare. Daca este udat in exces radacinile putrezesc si palmierul moare. Inmultirea se face cel mai bine prin seminte.
In Asia acest palmier este cunoscut de 3000 de ani. Din acele timpuri semintele sale otravitoare erau apreciate pentru efectul lor deosebit, ele erau mestecate un timp indelungat pentru ca provocau stari euforice, tonice si narcotice datorita unui alcaloid (arecolina) din compozitia lor. De asemenea, se spune ca semintele dau stari de betie si efecte afrodisiace.
Din punct de vedere terapeutic erau folosite in tratamentul unor afectiuni digestive, diareei si in scaderea poftei de mancare. In medicina se folosesc in obtinerea unor preparate oftalmice ce au efect in scaderea presiunii intraoculare. In medicina veterinara ajuta in combaterea teniei sau ca laxativ la animale. Din scoarta palmierului se obtine un praf folosit la obtinerea produsului Katha – o vopsea naturala pentru par, ce ofera un colorit saten intens.
Aceste seminte sunt suficient de otravitoare, astfel incat daca sunt consumate in doza mare pot produce greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale, intoxicatie, aritmii, scaderea tensiunii arteriale, incetinirea ritmului cardiac, probleme intestinale, transpiratie excesiva rece, salivatie, halucinatii, somnolenta, convulsii si chiar deces. Mestecat in exces coloreaza dintii in rosu si in timp da dependenta, creste riscul de a suferi de ameteli, diaree si cancer la esofag, gura, faringe, stomac.
Locuitorii din India si Indonezia consumau aceste seminte si de aceea aveau mereu limba si gura rosie, astfel incat aveau aspectul unor canibali. Pigmentul rosu al semintelor era utilizat la vopsirea tesaturilor din bumbac. De asemenea, semintele acestui palmier au si o semnificatie simbolica, ele sunt utilizate in ritualuri, in sacrificii religioase sau sub forma de cadouri la nunta.
