Plante medicinale – Talpa-gastei (Leonurus cardiaca)

0
188

Talpa-gastei (Leonurus cardiaca)Talpa-gastei este o planta perena, ierboasa care creste in Europa, Africa si Asia, in regiunile necultivate si pe marginea drumurilor. Este cunoscuta si sub numele de cervana, apucatoare sau catusnita, cu denumirea stiintifica de Leonurus cardiaca si face parte din familia Lamiaceae sau Lamiacee.

Aceasta planta vivace are ciclul de viata annual sau bianual, poate creste inalta de 1,5 m, are tulpina si ramurelele in patru muchii acoperite de perisori fini inclinati in jos sau drepti. Frunzele sunt verzi, opuse, cele bazale mai mari si mai late, divizate puternic in cinci lobi, frunzele din partea de mijloc a tulpinei se diferentiaza prin trei crestaturi, iar cele din partea superioara sunt inguste si alungite, cu marginile dintate. In partea de varf a tulpinei apar si florile chiar la baza frunzelor, grupate mai multe in acelasi loc si bine evidentiate prin forma lor delicata si coloriul rozaliu al petalelor mici. Fiecare floare are caliciul tubular, cu cinci sepale prevazute cu cate un tep ascutit. Primii trei tepi sunt foarte aproape unul de altul, iar restul au o forma curbata. Corola este mai mare decat caliciul, il depaseste chiar de doua ori. Partea ei superioara se aseamana cu un coif inzestrat cu fini perisori, iar partea inferioara cu trei crestaturi. Perioada de inflorire este in lunile iunie-septembrie.

In scop terapeutic de la talpa-gastei se foloseste partea ei superioara, florile si ramurelele fragede cu frunzele mici. Acestea se recolteaza incepand cu luna iunie, in perioada de inflorire. Nu se foloseste tulpina plantei deoarece este mai tare, are o constitenta lemnoasa. Planta se taie usor, se indeparteaza partile nefolositoare (frunzele deja ingalbenite, tulpina lemnoasa), se pune la uscat in strat subtire pe coli de hartie in locuri curate, bine aerisite si ferite de razele puternice ale soarelui. La final din 4 kg de planta abia culeasa se obtine 1 kg de planta uscata ce va avea un colorit verde-inchis si gust amar suficient de pronuntat. Planta trebuie recoltata pana in momentul in care caliciul devine spinos.

Talpa-gastei este folosita in tratamentul afectiunilor cardiace, in bolile de inima datorate starilor nervoase, ea avand proprietati calmante si antiseptice deosebite, hipotensive, vasodilatatoare si sedative nervoase. Contine acid tanic, malic, substante flavonoide, glicozide, saponine, alcaloizi, taninuri. Tinctura si infuzia din frunze de talpa-gastei ajuta impotriva spasmelor musculare, vindeca afectiunile uterine, au proprietati sedative si calmante pentru sistemul nervos. In medicina aceasta planta este folosita in tratamentul unor boli si afectiuni precum sunt: insomnia, hipertensiunea arteriala, anxietatea, bufeurile cauzate de menopauza, febra. De asemenea aceasta planta este tonic cardiac, ajuta in cazuri de tahicardie, de tulburari menstruale, usureaza digestia alimentelor, relaxeaza si creeaza o stare mentala buna.

Citește și:  Arpagicul - leguma antiseptica din gradina

Talpa-gastei ciobaneasca, Chenopodium bonus-henricusTalpa-gastei ciobaneasca sau spanacul-ciobanului este o alta planta perena folosita drept planta medicinala, inca din cele mai vechi timpuri. Planta creste in regiunile montane si submontane, cu pasuni alpine din Europa, mai ales in Muntii Apenini, la altitudini cuprinse intre 500-2800 m. Are denumirea stiintifica de Chenopodium bonus-henricus si face parte din familia Chenopodiaceae sau Chenopodiacee.

Aceasta planta are particularitatea de a creste inalta de pana la 50-60 cm si de a avea frunzele cu marginile ondulate, de forma triunghiulara si varf ascutit ca de sageata, prevazute cu un petiol lung care le uneste alternativ de tulpina. Florile sunt foarte mici, de culoare verzuie sau rosiatica. Perioada de inflorire este in lunile iunie-septembrie.

Semintele acestei plante au fost descoperite de arheologi in asezaminte umane care datau din epoca fierului. De la talpa-gastei ciobaneasca se folosesc frunzele care au un continut bogat de fier, minerale si vitamine (mai ales vitamina C), ceea ce face sa fie folosite mai ales pentru combaterea anemiei si constipatiei ca purgativ. De asemenea frunzele contin si alte elemente active, mucilagi si substante saponine. Din punct de vedere medicinal frunzele plantei zdobite se folosesc sub forma de cataplasme locale la vindecarea ranilor si leziunilor de pe piele. Frunzele sunt comestibile, au gust foarte placut, intens aromat, de aceea sunt folosite in preparate culinare, in stare proaspata sau fiarta, in salate la fel ca sparanghelul sau spanacul. Datorita acidului oxalic frunzele plantei pot favoriza aparitia pietrelor la rinichi de aceea nu sunt recomandate persoanelor care sufera de reumatism, artrita sau afectiuni la rinichi si vezica urinara.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.