Sambovina este numele unui copac foarte inalt de pana la 25 m din sud-vestul Asiei si zona Marii Mediterane. In popor este numit si mierea-ursului, are denumirea stiintifica de Celtis australis si apartine de familia Ulmaceae sau Ulmacee.
Genul Celtis cuprinde in jur de 70 de specii indigene care provin din regiunile temperate, tropicale si subtropicale. Dintre ele fac parte Celtis occidentalis (copac inalt de 40 m, creste in America de Nord), Celtis caucasica (copac inalt de 10 m, creste in Caucaz si Asia Centrala), etc.
Sambovina creste mai ales in zonele aride, are trunchiul drept cu scoarta neteda de culoare gri si coroana mare de forma unei sfere dense cu frunzis bogat. Frunzele sunt oval-lanceolate, in nuante de culori verzi sau gri-vernil, au lungimea de pana la 8 cm, marginile lor sunt dintate si suprafata acoperita de numerosi perisori fini.
Florile sunt mici, de 2-3 mm, hermafrodite, adunate mai multe la un loc in grupuri de dimensiuni reduse, infloresc in perioada lunilor aprilie-mai. Fructele sunt comestibile, in forma de margica rotunda, au diametrul de 0,8-1,2 cm si coloritul gri-vernil, mai tarziu violet-inchis sau spre negru la maturitate cand sunt coapte.
Acest copac traieste 500 de ani, creste rapid, poate prinde radacini puternice si in teren carstic sau predominant arid, stancos si este rezistent la temperaturi scazute de minus 25 grade, la seceta, poluarea aerului si salinitate.
De la sambovina se folosesc fructele sale mici care sunt comestibile si au un gust delicios. Acestea sunt consumate proaspete sau uscate atat in Europa cat si in Asia, si folosite in gastronomie la prepararea unor prajituri sau deserturi.
Au proprietati astringente de aceea sunt folosite de greci si italieni in prepararea unor bauturi de casa de genul lichiorurilor si vinurilor. Din seminte se prepara uleiul care este foarte apreciat ca fiind de calitate ridicata si este folosit ca un bun combustibil. Din lemn de sambovina se fac instrumente muzica, undite, vasle, manere de bici, roti si alte obiecte deoarece este foarte flexibil si nu foarte greu si se preteaza la asa ceva.
In medicina frunzele copacului ajuta in cazuri de gastrita, dizenterie si hemoragii menstruale. Despre acest copac exista o legenda conform careia Ulise a mancat din fructele de sambovina si astfel dupa caderea Troiei el si-a uitat poporul si familia sa. In Europa sanbovina este cultivat in scop ornamental in parcuri si gradini.
